Ghidul pelerinului la sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou

Sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor (27 octombrie), este aşteptată, an de an, cu multă bucurie duhovnicească de credincioşii din toată ţara. Anul acesta, strălucirea hramului Catedralei patriarhale este sporită de aducerea la Bucureşti a moaştelor Sfântului Apostol Pavel. Citiţi mai multe despre sosirea moaştelor Sfântului Apostol Pavel de la Aeroportul Internaţional „Henri Coandă“, aduse din Grecia de către Înalt Preasfinţitul Părinte Panteleimon, Mitropolit de Veria, Nausa şi Kampania, despre procesiunea „Calea Sfinţilor“ cu moaştele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou şi ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, de pe traseul Biserica „Sfântul Spiridon“ - Nou - Catedrala patriarhală. De asemenea, în ediţia de astăzi puteţi afla care sunt cele mai bune rute pentru a ajunge la Catedrala patriarhală, fie că ajungeţi în Bucureşti cu trenul, autocarul sau maşina personală. Efectivele de lucrători ai Poliţiei Capitalei vor fi prezente pe toată perioada sărbătorii, iar credincioşii vor primi alimente şi asistenţă medicală din partea asistenţilor sociali ai Arhiepiscopiei Bucureştilor. Pentru pelerinii care vor să cunoască cele mai frumoase locuri ale Bucureştiului, le recomandăm câteva adrese utile, unde pot petrece timpul liber în mod agreabil.

▲ „Calea Sfinţilor“ până la Catedrala patriarhală Astăzi, în jurul orei 10:00, IPS Panteleimon de Veria, Nausa şi Kampania va sosi pe Aeroportul Internaţional „Henri Coandă“ cu racla cinstitelor moaşte ale Sfântului Apostol Pavel. Delegaţia străină, condusă de IPS Panteleimon, va fi întâmpinată de o delegaţie de ierarhi români, condusă de IPS Nifon, Arhiepiscop şi Mitropolit al Târgoviştei. În salonul oficial al aeroportului va avea loc un scurt moment de rugăciune şi vor fi rostite două mesaje, unul de întâmpinare, rostit de un delegat al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, iar cel de-al doilea mesaj va veni din partea IPS Panteleimon de Veria. Procesiunea „Calea Sfinţilor“ cu moaştele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou şi ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, programată în jurul orei 10:45, urmează traseul de la Biserica „Sfântul Spiridon“ - Nou până la Catedrala patriarhală, pe traseul strada Şerban Vodă, strada Bibescu Vodă, strada Dealul Mitropoliei. De asemenea, de la aeroport va porni o altă procesiune, care va duce cinstitele moaşte ale Sfântului Apostol Pavel până la baza Dealului Patriarhiei unde, în jurul orei 11:00, vor fi întâmpinate de participanţii la cealaltă procesiune, „Calea Sfinţilor“. Toate aceste sfinte moaşte vor fi aşezate în baldachinul special amenajat în curtea Catedralei patriarhale. Aici vor rămâne, pentru a fi venerate, până în seara zilei de 28 octombrie. În data de 29 octombrie, dimineaţa, moaştele Sfântului Apostol Pavel se vor întoarce în Grecia. (diac. George ANICULOAIE) ▲ Trafic rutier restricţionat cu prilejul sărbătorii În perioada 23-28 octombrie, cu prilejul manifestărilor organizate de Sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, traficul rutier va fi restricţionat între Biserica „Sfântul Spiridon“ - Nou şi Catedrala patriarhală, pe traseul strada Şerban Vodă, strada Bibescu Vodă, strada Dealul Mitropoliei. „Brigada de poliţie a Capitalei recomandă conducătorilor auto să nu oprească sau să staţioneze în apropierea lăcaşului de cult şi să circule cu atenţie când trec pe lângă grupurile de pietoni. De asemenea, conducătorii auto trebuie să respecte semnalele agenţilor de Poliţie rutieră. Au fost luate măsuri pentru asigurarea unui climat de linişte şi ordine publică, prin desfăşurarea unui dispozitiv format din agenţi de siguranţă publică şi lucrători de la serviciile de flagrant pentru prevenirea săvârşirii de diverse infracţiuni“, a declarat purtătorul de cuvânt al Poliţiei Capitalei, Christian Ciocan. Pelerinii sunt sfătuiţi să aibă grijă de obiectele personale, să nu le lase nesupravegheate sau să le etaleze ostentativ, pentru a preveni producerea de infracţiuni. Dacă astfel de fapte se produc, cei păgubiţi pot sesiza Poliţia la numărul de urgenţă 112 sau orice lucrător al Poliţiei aflat în zonă. Ce se mai poate vizita în Bucureşti Venirea în Bucureşti a pelerinilor sosiţi din toată ţara reprezintă pentru mulţi dintre aceştia un moment de înălţare spirituală, având în vedere manifestările religioase închinate Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou. De asemenea, zilele petrecute în Bucureşti pot fi şi un moment de destindere şi petrecere a timpului într-un mod agreabil. Noi vă facem programul pe o zi, în aşa fel încât să puteţi profita de timpul petrecut în Capitală. Muzeul Satului este prima adresă unde vă îndemnăm să petreceţi câteva momente plăcute. Aflat într-o zonă pitorească, pe malul Lacului Herăstrău, este unul dintre cele mai vechi muzee în aer liber din întreaga Europă. Muzeul îl găsiţi la adresa - şoseaua Kiseleff, nr. 28-30. Muzeul Ţăranului Român, următorul pe lista preferinţelor celor care vin în Bucureşti, se înscrie în familia europeană a Muzeelor de Arte şi Tradiţii Populare. Căutaţi muzeul pe şoseaua Kiseleff, nr. 3 Dacă preferaţi să vă relaxaţi pur şi simplu, puteţi să mergeţi în parcurile Cişmigiu şi Herăstrău, animate în această perioadă de peisaje superbe, autumnale. Pe lângă muzeele şi teatrele care vă stau la dispoziţie, puteţi alege să faceţi un scurt pelerinaj la bisericile aflate în jurul Catedralei patriarhale şi la mănăstirile din vecinătatea acesteia. Biserici din apropierea Patriarhiei Biserica Zlătari poate fi găsită pe Calea Victoriei, la numărul 12, în apropierea Muzeului Naţional de Istorie, un alt reper turistic. Biserica „Sfântul Gheorghe“ - Nou o găsiţi la adresa bulevardul I.C. Brătianu, nr. 27, din sectorul 3. Biserica „Sfântul Anton“ - Curtea Veche, monument istoric, o aflaţi la adresa din bulevardul Iuliu Maniu, nr. 33, sectorul 4. Un alt lăcaş de cult des vizitat este Biserica „Sfântul Mina“, din strada Robescu F. Constantin, nr. 18 A. Mănăstiri din Bucureşti Mănăstirea Radu Vodă este aşezată în centrul Capitalei, pe malul Dâmboviţei, în imediata apropiere a Pieţei Unirii, pe strada Radu Vodă, nr. 24 A, sector 4. La Mănăstirea Cernica (judeţul Ilfov) puteţi ajunge luând de la Gara de Nord tramvaiul 46, apoi autobuzul 410. Mănăstirea Pasărea este un important monument istoric şi de artă situat la 29 km est de Bucureşti. Mănăstirea Căldăruşani se află la 40 km nord-est de Bucureşti. La Mănăstirea Samurcăşeşti, din comuna ilfoveană Ciorogârla, puteţi ajunge din autostrada Bucureşti - Piteşti, mergând spre comuna Ciorogârla, pe DJ 401 (strada Ana Ipătescu, nr. 53) (Raluca BRODNER) ▲ Cine este IPS Panteleimon? Înalt Preasfinţitul Panteleimon s-a născut în Tesalonic în anul 1945. A fost hirotonit diacon la Londra în 1969, iar în 1975 a absolvit Facultatea de Teologie a Universităţii „Aristotel“ din Tesalonic. A fost hirotonit preot în Tesalonic în 1976, iar mai apoi a plecat la Oxford, unde şi-a continuat studiile de teologie. În anul 1978, a revenit în Tesalonic şi a fost numit protosinghel al Mitropoliei de Tesalonic şi paroh la Biserica „Sfântului Dimitrie“, timp de 16 ani. A fost hirotonit Mitropolit de Veria, Nausa şi Kampania pe 29 mai 1994. (pr. Maricel POPA) ▲ „Saule, Saule, de ce Mă prigoneşti?“ Sfântul Apostol Pavel s-a născut în oraşul Tars (capitala provinciei Cilicia), într-o familie de iudei cu oarecare bunăstare, purtând de la naştere numele Saul. În climatul puternic influenţat de filosofia stoică, tânărul Saul îşi cultivă un comportament de o înaltă moralitate şi seriozitate. Este momentul în care intră în contact şi cu filosofia greacă. Personalitatea lui Saul a fost profund marcată şi de componenta iudaică, pe care şi-a dezvoltat-o la şcoala ilustrului rabin Gamaliel din Ierusalim. Prin calităţile sale sufleteşti, dar şi prin educaţia pe care a primit-o, Saul era pentru acea perioadă un adevărat model religios pentru ceilalţi iudei. Faptele Apostolilor ni-l prezintă la început ca pe un persecutor al creştinilor, luând parte la martiriul Sfântului Ştefan (Fapte 7, 58). Persecuţia va fi întreruptă, prin providenţa divină, pe drumul Damascului. Convertirea lui Saul Dornic să afle ce se întâmplase cu trupul lui Iisus, Saul porneşte spre Damasc cu gând de persecuţie. Pe drum are loc prima intervenţie personală a Mântuitorului în destinul Bisericii, intervenţie care va stopa activitatea de persecutor a lui Pavel. La Fapte 9, 1-20 se povesteşte cum, în timpul zilei, Hristos apare înaintea lui Saul, învăluit într-o lumină puternică, spunându-i: „«Saule, Saule, de ce Mă prigoneşti?». El a zis: «Cine eşti tu, Doamne?». Iară Domnul i-a spus: «Eu sunt Iisus, pe Care tu Îl prigoneşti!»“. Surprins şi profund uimit, Saul va primi botezul creştin prin mâinile preotului Anania. Ca urmare a convertirii, iudeii au încercat să-l omoare pe Saul, însă creştinii din Damasc l-au scos din cetate, prilej cu care Pavel a mers pentru trei ani în Arabia. Între anii 36-44 d.Hr., Saul se va pregăti intens pentru activitatea sa apostolică. În urma călătoriei la Antiohia, este ales prin încuviinţarea Duhului Sfânt şi prin punerea mâinilor episcopilor, pentru vestirea evangheliei la neamuri (păgâni). În urma discuţiei cu proconsulul Sergius Paulus, care rămâne „mirat“ de învăţătura creştină, Saul îşi va schimba numele în Pavel, după obiceiul latin ca învingătorul să preia numele celui învins în bătălii, adică Paulus. Apostolul Mediteranei Odată cu alegerea sa ca apostol al neamurilor, Pavel va colinda întreaga zonă mediteraneană în trei călătorii misionare, de la Antiohia şi Ierusalim până la Atena şi din Macedonia până în insula Rodos, vestind cuvântul lui Dumnezeu tuturor popoarelor. Întors la Ierusalim, în jurul anului 63, va fi acuzat de iudei în Sinedriu şi va pleca spre a fi judecat la Roma. Aici, sub arest la domiciliu, va predica Evanghelia, până în momentul în care va fi ucis prin tăierea capului. Data morţii sale se situează între iulie 67 şi iunie 68, în orice caz după incendierea Romei de către Nero (18-19 iulie 64). După tradiţia locului, Pavel a fost îngropat nu departe de locul morţii sale, şi anume la porţile Romei, ad Aquas Salvias, pe drumul spre Ostia. Acest lucru ne este atestat de scrisoarea preotului Gaius (anul 200, citată de Eusebiu de Cezareea în „Istoria Bisericii“), care vorbeşte de „trofeele (n.r. moaştele) întemeietorilor Bisericii din Roma“. În secolul al IV-lea, Constantin cel Mare va construi o biserică pe acest loc. La 16 iulie 1823, un incendiu scoate la iveală o placă cu inscripţia: PAULO APOSTOLO MART (Pavel, apostol şi martir). Biserica va fi reconstruită, purtând numele „San Paulo fuori le Mura“ (n.r. - Sfântul Pavel de dincolo de ziduri), devenind loc de pelerinaj pentru cei care-l cinstesc pe „Apostolul Neamurilor“. Sfântul Pavel şi Veria Deşi nu se ştie exact cum au ajuns bucăţi din moaştele Sfântului Pavel din cetatea Vaticanului în Veria (biblica Bereea), se ştie sigur că Apostolului îi plăcea acest loc. El ajunge aici prima dată în cea de-a doua călătorie misionară, întemeind comunitatea creştină din Bereea (50-51). Evanghelistul Luca relatează în „Faptele apostolilor“, că Pavel vine în Bereea, unde „oamenii erau mai buni la suflet; ei au primit cuvântul cu toată osârdia, în toate zilele, cercetând Scripturile.“ (Fapte 17, 11). Vâzând că „foarte mulţi dintre ei au crezut“ în cuvântul lui Pavel, se presupune că acesta a revenit în cea de-a treia călătorie misionară în Bereea, în drumul său dinspre Macedonia spre Corint. (Mihai GROBNICU) ▲ Locuri de cazare şi hrană pentru pelerini În perioada 23-28 octombrie, Sectorul social al Arhiepiscopiei Bucureştilor va face toate eforturile pentru a veni în întâmpinarea nevoilor pelerinilor. În caz de nevoie, asistenţii sociali vor oferi un prim-ajutor pelerinilor, iar voluntarii vor oferi ceai cald şi produse alimentare. Pentru a fi prevenit orice incident neplăcut, pe Dealul Patriarhiei vor fi amenajate puncte sanitare speciale. Cantina socială a Arhiepiscopiei Bucureştilor, „Casa Barnabas“, care se află pe strada Intrarea Miron Cristea, nr. 2, va aproviziona cu alimente mii de pelerini. Activitatea socială a sectorului Arhiepiscopiei este sprijinită şi de către protoieriile Capitalei, care vor oferi, zilnic, prin intermediul fiecărei parohii, apă şi câte 200 de pachete de hrană închinătorilor. „Hramul Bucureştilor este un moment în care cu toţii ne putem aduce aminte de cele sfinte, ne putem bucura de prezenţa sfintelor moaşte şi putem împărtăşi, la rândul nostru, dragostea prin acţiunile pe care le facem în această perioadă“, ne-a declarat părintele Mihnea Susan, consilier al Sectorului social al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Pentru pelerinii care vor avea nevoie în mod special de cazare, Arhiepiscopia Bucureştilor a încheiat un parteneriat cu Ministerul Apărării Naţionale (MApN), Primăria Generală a Capitalei şi Primăria sectorului 4. Astfel, Primăria Generală a apelat la Ministerul Învăţământului pentru a fi puse la dispoziţie sala de sport a Liceului „Ion Creangă“ şi a Şcolii nr. 96, precum şi o parte a internatului Seminarului Teologic. În aceste locaţii vor putea fi cazaţi aproximativ 300 de pelerini. Cazarmamentul necesar pentru cazarea pelerinilor este asigurat de către MApN. „Anul acesta, de hramul Bucureştilor, ne vom bucura şi de prezenţa sfintelor moaşte ale Sfântului Apostol Pavel. Cu acest prilej, vor veni să se închine foarte mulţi credincioşi, din toată ţara şi, de aceea, ne-am îngrijit să oferim cazare câtorva sute de pelerini, printr-un parteneriat cu Primăria Generală, Primăria sectorului 4 şi a Ministerului Apărării Naţionale“, ne-a declarat părintele Ioan Iordache, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Bucureştilor. (Ciprian Bâra) ▲ Cum să alegeţi cea mai bună rută pentru a ajunge la sfintele moaşte Centrul pelerinajului la moaştele Sfinţilor Pavel, Dimitrie cel Nou şi a Împăraţilor Constantin şi Elena se află la Catedrala patriarhală, din Piaţa Unirii. Reperul se află în centrul Bucureştiului, unde se poate ajunge cu metroul, autobuzul, troleibuzul, tramvaiul sau maşina proprie. Pelerinii care ajung în Gara de Nord, pot lua metroul spre direcţia Republica, şi vor coborî la staţia Piaţa Unirii. Pot folosi şi autobuzul 123, care opreşte direct la Unirii. Cei care vin cu autocar şi se opresc la Autogara Obor, pot lua troleibuzele 69 sau 85 până la staţia Universitate. De aici se pot urca în metrou, o staţie, în direcţia IMGB până la Piaţa Unirii sau se pot deplasa pe jos. De la ieşirea din Bucureşti spre Urziceni sau Buzău se poate ajunge la Patriarhie cu tramvaiul 21 şi se coboară la staţia din faţa Bisericii „Sfântul Gheorghe“ - Nou. De aici se poate ajunge foarte uşor, pe jos, la Catedrala patriarhală. Cei care vin dinspre Piteşti pot lua metroul de la staţia Păcii până la Eroilor. Vor continua călătoria tot cu metroul, dar cu trenul care merge spre Republica. Dacă intraţi în Bucureşti din direcţia Ploieşti, puteţi veni cu orice autobuz până la staţia de metrou Aviatorilor, din apropierea sediului TVR. De aici, poate fi ales metroul spre direcţia IMGB, cu staţionare la Piaţa Unirii. Preţul unui bilet cu mijloacele de transport suprateran este 1,30 RON, iar pentru metrou puteţi folosi o cartelă, cu două călătorii, care nu vă costă mai mult de 2,2 RON. Recomandabil pentru toţi pelerinii este să meargă cu autobuzul, troleibuzul sau tramvaiul până la cea mai apropiată staţie de metrou. De aici, călătoria poate dura mai puţin până la staţiile de metrou Piaţa Unirii 1 sau 2, evitându-se traficul aglomerat. Posesorilor de maşini le recomandăm să folosească dispozitivul GPS, introducându-se ca reper Piaţa Unirii. Celor care nu au GPS, sunt indicate traseele de pe arterele principale. Este bine de avut în vedere faptul că nu au fost amenajate locuri de parcare în zona Catedralei patriarhale, însă, în măsura locurilor disponibile, poate fi folosită parcarea supraetajată, cu plată, din spatele magazinului Unirea, din Piaţa Unirii, şi parcarea subterană din Piaţa Universităţii, în apropierea Hotelului Intercontinental. (diac. George ANICULOAIE) ▲ Numere utile apelabile în cazuri de urgenţă Poliţia: 955 sau 9545; Salvarea: 961; Spital de urgenţă: 962 ; Pompieri: 981; Jandarmerie: 956; sau 112, pentru orice situaţie de urgenţă.