Guvernul vrea să aducă acasă muncitorii români din străinătateGuvernul vrea să aducă acasă muncitorii români din străinătate

▲ Guvernul ar putea să ofere unele beneficii muncitorilor români din străinătate care acceptă să se întoarcă acasă şi să ocupe locurile de muncă rămase libere ▲ O altă posibilă soluţie pentru compensarea deficitului de pe piaţa muncii constă în adaptarea ofertei educaţionale la cererile angajatorilor ▲ Autorităţile intenţionează să mobilizeze forţa de muncă din mediul rural spre oraşe, pentru a fi acoperit deficitul de forţă de muncă ▲ Fermierii britanici cer guvernului să majoreze cotele de imigranţi din ţările UE din România, Bulgaria, precum şi din alte state est-europene din afara UE, avertizând că, în caz contrar, recolta de fructe şi legume de vară va fi compromisă ▲

Ministrul Lucrărilor Publice, Laszlo Borbely, a anunţat că o echipă de lucru compusă din reprezentanţii mai multor ministere caută soluţii pentru a compensa deficitul de forţă de muncă de pe piaţa internă. Provocată mai ales de plecarea unui număr însemnat de muncitori în străinătate, criza de personal calificat ar putea să determine Guvernul să ia în considerare oferirea unor facilităţi pentru întoarcerea acestora în ţară. Ministrul Laszlo Borbely spune că o primă sarcină a comisiei interministeriale va fi aceea de a stabili care sunt domeniile unde lipsa de personal se face cel mai acut simţită. Ulterior, Guvernul ar putea să ofere unele beneficii muncitorilor români din străinătate care acceptă să se întoarcă acasă şi să ocupe locurile de muncă rămase libere. „Se discută dacă s-ar putea da unele facilităţi de reinstalare, pentru a reveni în ţară, dar deocamdată nu suntem în stadiul în care să putem spune ce fel de facilităţi s-ar putea da. Este şi o dicuţie de a fi un fel de ajutor de stat, şi de aceea din punct de vedere adminstrativ nu putem interveni foarte mult“, a spus Laszlo Borbely. Laszlo Borbely admite că cel mai important rol revine totuşi angajatorilor. Cu ajutorul unor salarii mai bune aceştia îi pot convinge pe muncitori să nu mai plece în străinătate. Unii dintre angajatori au început deja să procedeze astfel. În sectorul construcţiilor, spre exemplu, nivelul salariilor a crescut în ultimul an mai mult decât media pe ţară. Cu toate acestea, în construcţii sunt în prezent aproximativ 300 de mii de locuri de muncă rămase neocupate, afirmă ministrul Lucrărilor Publice. O altă posibilă soluţie pentru compensarea deficitului de pe piaţa muncii constă în adaptarea ofertei educaţionale la cererile angajatorilor. Însă, dacă se va întâmpla aşa, rezultatele se vor vedea cel mai devreme în câţiva ani. Neoficial, două milioane de români sunt plecaţi la muncă în străinătate, majoritatatea în Spania şi Italia. Trebuie redistribuită forţa de muncă din mediul rural Continuarea acţiunilor de identificare a rezervelor de forţă de muncă din mediul rural este una dintre priorităţile de vârf, în perioada următoare, ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), din cauza deficitului de forţă de muncă existent în prezent în România, a menţionat preşedintele ANOFM, Ionel Muscalu. În opinia reprezentanţilor ANOFM, acest demers trebuie efectuat şi în rândul comunităţilor de rromi. În primele patru luni ale anului 2007, agenţiile de ocupare au identificat în mediul rural, în cadrul acţiunilor „Caravana ocupării“, aproape 9.600 locuri de muncă şi au fost înscrise în evidenţele ANOFM peste 16.090 de persoane din mediul rural, iar 9.893 au fost înscrise în programe de măsuri de stimulare a ocupării. Printre priorităţile preşedintelui ANOFM figurează o mai bună gestionare a relaţiilor cu angajatorii prin crearea unei baze de date şi informaţii referitoare la aceste relaţii, reorientarea activităţii de formare profesională, în sensul de a desfăşura într-o mai mare măsură parteneriate cu angajatorii în funcţie de cerinţele acestora, reducerea birocraţiei, acordarea unei atenţii sporite activităţii de consiliere şi oferirea de pachete de servicii, astfel încât eforturile agenţiilor de ocupare să se finalizeze prin încadrarea pe locuri de muncă durabile, consolidate şi de calitate. Pe agenda de priorităţi se află, de asemenea, atragerea de fonduri europene în vederea modernizării agenţiei şi aducerea ei la standarde europene, integrarea Departamentului pentru Muncă în Străinătate şi a Oficiului pentru Migraţia Forţei de Muncă (OMFM), promovarea măsurii guvernamentale de aducere în ţară a românilor plecaţi la muncă în străinătate. Britanicii vor mai mulţi români la muncă Fermierii britanici cer Guvernului să majoreze cotele de imigranţi din ţările UE din România, Bulgaria, precum şi din alte state est-europene din afara UE, avertizând că, în caz contrar, recolta de fructe şi legume de vară va fi compromisă. Cererea fermierilor este susţinută de Lordul Rooker, ministrul pentru Mediu, Alimentaţie şi Afaceri rurale. În schimb, ministrul Imigraţiei, Liam Byrne, insistă că actuala legislaţie şi cotele de imigraţie sunt necesare pentru Marea Britanie. Deficitul de forţă de muncă ce se profilează ameninţă însă să submineze o parte foarte importantă a politicii Guvernului în materie de imigraţie, bazată pe ideea că necesarul de forţă de muncă slab calificată poate fi asigurat cu personal din ţările UE-25. Avertismentul fermierilor britanici intervine în pofida faptului că peste 630.000 de emigranţi est-europeni au cerut permise de muncă în Marea Britanie din mai 2004. Alţi 16.250 din România, Bulgaria şi alte state est-europene pot veni să muncească pentru maxim 6 luni, conform planului de muncitori agricoli sezonieri aprobat de guvern.