Hanul Gabroveni şi operaţiunea de recuperare a patrimoniului

„Proiectul restaurării Hanului Gabroveni se încadrează într-o operaţiune vastă de recuperare a patrimoniului cultural. Este, într-un fel, o recuperare a memoriei: ca să putem fi cei de mâine, trebuie să ştim cine am fost cei de ieri“, a spus Ministrul Culturii, Hunor Kelemen, cu ocazia finalizării concursului de proiecte pentru restaurarea clădirii.

Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Hunor Kelemen, a înmânat premiile Concursului de proiecte pentru restaurarea Hanului Gabroveni pe 28 ianuarie la Palatul Şuţu din Bucureşti. Ministrul a vorbit despre importanţa acestui proiect-pilot de restaurare a patrimoniului. Istoricul proiectului a fost prezentat la eveniment de către directorul de implementare, Ionuţ Ilie. „Proiectul restaurării Hanului Gabroveni se încadrează într-o operaţiune vastă de recuperare a patrimoniului cultural. Este, într-un fel, o recuperare a memoriei: ca să putem fi cei de mâine, trebuie să ştim cine am fost cei de ieri“, a spus ministrul Hunor Kelemen, adăugând şi faptul că, anul viitor, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional va încerca să adune, în jurul proiectelor sale, cât mai multe instituţii şi persoane care doresc să participe la această redobândire a memoriei culturale. „Avem nevoie de un Pact Naţional pentru Cultură. Un Pact situat deasupra taberelor politice, deasupra intereselor de moment, un Pact al responsabilităţii faţă de istorie şi de oameni“, a spus Hunor Kelemen, conform comunicatului Ministerului Culturii. Proiectul Hanului Gabroveni a fost demarat cu sprijinul unui grant SEE la care principalul finanţator a fost Regatul Norvegiei. Ambasadorul Regatului Norvegiei în România, Excelenţa Sa Øystein Hovdkinn, a felicitat iniţiatorul proiectului de restaurare, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi partenerii săi: Centrul de Proiecte Culturale al Primăriei Municipiului Bucureşti (ArCuB), respectiv Programul Naţiunilor Unite Pentru Dezvoltare România (PNUD). „Sper că acest proiect va fi un exemplu de succes în revitalizarea şi revigorarea patrimoniului cultural în beneficiul societăţii moderne“, a spus Excelenţa Sa domnul Øystein Hovdkinn. „România are atât expertiza, cât şi resursele umane, competenţa, de care are nevoie pentru a face posibile aceste proiecte complexe de restaurare“, a spus Excelenţa Sa doamna Yesim Oruc, reprezentant rezident a.i. PNUD România. Primarul General al Capitalei, Sorin Oprescu, a apreciat că participanţii la concursul de proiecte „au dovedit încă o dată, că soluţiile se află la îndemâna noastră, în mintea oamenilor de specialitate“, şi i-a asigurat că laolaltă cu ceilalţi parteneri, proiectul va fi dus la bun sfârşit. Răzvan Cotovelea, directorul general al Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, a amintit de „munca de peste 12-14 luni pe care experţii câtorva ministere o desfăşoară pentru ca aceste fonduri să fie la dispoziţia autorităţilor locale şi a ministerelor“. Şerban Sturdza, preşedintele Ordinului Arhitecţilor, a subliniat faptul că, abia după acest moment, începe o perioadă complexă de cooperare între instituţiile implicate. „Mulţumesc tuturor autorităţilor pentru iniţiativă, şi în mod special arhitecţilor, fiindcă munca a 42 de echipe dovedeşte interesul pentru acest demers de reabilitare a patrimoniului“, a spus acesta. Laureaţii premiului întâi au dorit ca prin proiectul lor să reproducă cât mai fidel obiectul arhitectural şi istoric, Hanul Gabroveni. „Redarea imaginii anterioare este o chestiune de alegere“, a spus arhitectul Adina Ioniţă, menţionând şi importanţa tehnicilor de restaurare în întocmirea proiectului.