Hirotesii întru duhovnic la Reşedinţa Patriarhală
Cinci preoţi din Arhiepiscopia Bucureştilor, care au promovat examenul de duhovnicie, au primit ieri, 20 iunie 2018, hirotesia întru duhovnic. Slujba a fost săvârșită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reşedinţei Patriarhale.
În cuvântul de învăţătură rostit la finalul slujbei de hirotesie, Patriarhul României a subliniat că hirotesia întru duhovnic reprezintă o lucrare apostolică, sfântă şi mare. „Prin hirotesia întru duhovnic se dau harul şi puterea de a lega şi dezlega păcatele oamenilor. Această lucrare nu se dă în mod automat prin hirotonie. Prin hirotonie se dă baza acestei lucrări, dar prin hirotesie se oferă, după verificarea pregătirii în acest domeniu, dreptul de a exersa această lucrare de părinte duhovnicesc sau de duhovnic. Această paternitate spirituală sau slujire de părinte duhovnicesc înseamnă o grijă deosebită pentru toţi cei care sunt încredinţaţi spre păstorire unui părinte şi se referă la o lucrare de creştere duhovnicească a celor care sunt fii şi fiice duhovniceşti. Deci, slujirea aceasta este o slujire nu doar de iertare a păcatelor în mod automat, ci o iertare a păcatelor însoţită de rugăciune şi sfătuire pentru creşterea duhovnicească a celor care se pocăiesc”, a explicat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Taină a înnoirii şi a creşterii duhovnicești
În continuare, Preafericirea Sa a subliniat în cuvântul de învățătură că Taina Spovedaniei este o taină a înnoirii şi a creşterii în viaţa duhovnicească. „Duhul Sfânt lucrează tainic prin duhovnic, arătându-i acestuia, inspirându-l să dea sfatul potrivit pentru vindecarea de patimi şi pentru creşterea duhovnicească. În acelaşi timp, Duhul Sfânt îl îndeamnă pe om la pocăinţă sinceră, nu făţarnică, la o părere de rău profundă pentru un trecut păcătos. Deci, lucrarea Preasfintei Treimi se vede atât prin luminarea şi înţelepciunea date duhovnicului, cât şi prin sinceritatea pocăinţei arătată de cel care se spovedeşte şi prin întărirea voinţei şi dorinţei lui de a înnoi viaţa sa duhovnicească”, a spus Preafericirea Sa.
Duhovnicul este un medic de suflete
De asemenea, Întâistătătorul Bisericii noastre a precizat că duhovnicul nu este un judecător şi un iertător, ci el este şi un medic vindecător de suflete. „Pentru acelaşi păcat nu se dă acelaşi canon tuturor oamenilor, ci se ţine cont de mediul în care locuieşte respectiva persoană, de creşterea duhovnicească, de comportamentul şi dorinţa acesteia de schimbare. De aceea, nu poate fi o aplicare automată, în serie, a sfintelor canoane. Fiecare persoană trebuie luată ca un univers specific, unic, irepetabil, astfel încât să nu-i conducem pe oameni nici la nepăsare şi nici la deznădejde”, a evidenţiat Patriarhul României.