Hotărârile Sfântului Sinod

▲ Sfântul Sinod a dezaprobat gesturile necanonice ale celor doi ierarhi, care au produs tulburare în Biserică ▲ Cea mai înaltă autoritate a Bisericii noastre a luat act de hotărârea de unificare a celor două eparhii ortodoxe române de pe continentul american într-o singură mitropolie, supusă canonic Patriarhiei Române ▲ Sfântul Sinod a aprobat, de asemenea, trecerea în rândul sfinţilor a domnitorului Neagoe Basarab, a lui Dionisie cel Smerit şi a mitropolitului Iachint de Vicina ▲

În zilele de 8-9 iulie 2008, la Reşedinţa patriarhală din Bucureşti, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-a desfăşurat şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Dintre hotărârile luate amintim canonizarea Sfântului Ierarh Iachint de Vicina, primul Mitropolit al Ţării Româneşti (cu ziua de prăznuire la 3 iulie), a Sfântului Cuvios Dionisie Exiguul, părintele erei creştine şi al dreptului bisericesc (1 septembrie), şi a Sfântului Voievod Neagoe Basarab, domnitorul Ţării Româneşti, om de cultură isihastă şi prinţ al păcii (15 septembrie); prăznuirea Sfântului Sfinţit Mucenic Ciprian, episcopul Cartaginei, în ziua de 13 septembrie. De asemenea, Sfântul Sinod a hotărât înfiinţarea de birouri de catehizare a tineretului în fiecare eparhie a Bisericii Ortodoxe Române, pentru dezvoltarea proiectului Hristos împărtăşit copiilor. Ieri, Sfântul Sinod a ales pe părintele arhimandrit Andrei - Nicolae Moldovan în postul de episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului cu titlul de Făgărăşanul. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a luat, de asemenea, act de hotărârea de unificare a celor două eparhii ortodoxe române de pe continentul american într-o singură Mitropolie, sub oblăduirea canonică a Patriarhiei Române. După cum a declarat pr. Constantin Stoica, consilier patriarhal, membrii Sfântului Sinod au analizat temeiurile existente la comisia pentru Comunităţi Externe, Relaţii Interortodoxe, Intercreştine şi Interreligioase, o atenţie specială fiind acordată referatului ce prezintă eforturile de unificare a celor două eparhii ortodoxe române de pe Continentul American, într-o singură Mitropolie, aflată în comuniune canonică şi spirituală directă cu Patriarhia Română. „În acest sens, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a luat act cu bucurie de decizia congreselor celor două eparhii ortodoxe româneşti din SUA şi Canada, de a aproba propunerile comisiei mixte de dialog şi de a împuternici această comisie să-şi continue lucrarea, în vederea realizării unirii celor două eparhii într-o singură Mitropolie Ortodoxă Română pentru America de Nord. Sfântul Sinod adresează felicitări atât reprezentanţilor Arhiepiscopiei Ortodoxe Române din America şi Canda, în frunte cu Înalt Preasfinţitul Nicolae Condrea, cât şi reprezentanţilor Episcopiei Ortodoxe Române din America, în frunte cu Înalt Preasfinţitul Nathanaiel, pentru această decizie istorică. Sfântul Sinod îşi exprimă, de asemenea, speranţa că lucrările comisiei de dialog vor fi finalizate într-o propunere concretă privind organizarea şi funcţionarea Mitropoliei Ortodoxe Române autonome din America de Nord“, a mai spus consilierul pentru relaţiile cu presa al Patriarhiei Române. Aproape 8 decenii de existenţă a primei Episcopii româneşti din America Biserica Ortodoxă Română din Statele Unite şi Canada, prin reprezentanţii, clerici şi mireni, parohiilor care o compun, s-a constituit la Congresul bisericesc, întrunit în Detroit - Michigan, la 25 aprilie 1929, în Episcopie Misionară, supusă canoniceşte Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Din cauza unor neînţelegeri, după anul 1947, Biserica Ortodoxă Română din America a fost împărţită în două eparhii, una dintre acestea intrând în juristidicţia canonică a Bisericii Ortodoxe a Rusiei. Ortodoxia în America a pătruns prin valul de emigranţi est-europeni de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, care au ridicat primele biserici ortodoxe şi au format primele parohii. La început, slujbele erau oficiate de preoţi invitaţi de emigranţi din ţările lor de origine. Preoţii slujeau pentru o vreme aici, apoi se întorceau în ţară sau se stabileau definitiv în America. Acest fenomen a conferit bisericilor ortodoxe un caracter naţional, care continuă şi astăzi. Amintim că marţi, 8 iulie, Sfântul Sinod a ales ca Mitropolit al Olteniei pe PS Irineu Slătineanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Râmnicului. ▲ Noi sfinţi în calendarul Bisericii Ortodoxe Române În cadrul lucrărilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române care s-au desfăşurat în zilele de 8 şi 9 iulie, la Reşedinţa patriarhală din Bucureşti, a fost aprobată trecerea în rândul sfinţilor a domnitorului Neagoe Basarab, a lui Dionisie cel Smerit şi a mitropolitului Iachint de Vicina. Domn al Ţării Româneşti între anii 1512 şi 1521, Neagoe Basarab ocupă un loc însemnat în galeria personalităţilor istorice ale poporului român. Este autorul uneia dintre cele mai vechi capodopere ale literaturii româneşti, „Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie“. De asemenea, în timpul domniei sale s-a tipărit „Evangheliarul“ slavon al lui Macarie. Dionisie cel Smerit, trăitor în a doua jumătate a secolului al V-lea şi prima a secolului al VI-lea, a fost un cunoscut traducător de scrieri patristice din Dacia Pontică, după Sfântul Ioan Casian. Opera sa constă, în primul rând, dintr-un număr de traduceri patristice în limba latină, cuprinse într-o antologie de texte. Dionisie cel Smerit a conceput şi numerotarea anilor începând de la naşterea Mântuitorului Iisus Hristos, numerotare care s-a răspândit în întreaga lume prin intermediul calendarelor iulian şi gregorian. Iachint de Vicina este primul mitropolit al Ţării Româneşti. În timpul păstoririi sale, au fost întemeiate noi aşezări mănăstireşti şi au fost întărite legăturile duhovniceşti cu Patriarhia de Constantinopol. Propunerea de canonizare a celor trei sfinţi români a fost făcută în cadrul şedinţei Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei, care s-a desfăşurat în data de 19 iunie a acestui an.