Hramul Bisericii „Sfinţii 40 de mucenici“ din Iaşi

Biserica „Sfinţii 40 de Mucenici“ şi „Sfinţii Români“ din cartierul ieşean Copou şi-a serbat pe 9 martie 2009 hramul. Sărbătoarea a început duminică seara, cu slujba Vecerniei, oficiată de Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, slujbă la care au participat zeci de credincioşi. La finalul acesteia, IPS Teofan a ţinut un cuvânt de învăţătură în care a subliniat faptul că Sfinţii 40 de Mucenici au ales să moară pentru credinţa în Hristos. „Poporul lui Dumnezeu, în această zi, a celor 40 de Mucenici, cum spune troparul, se roagă, ca, prin rugăciunile lor, mila lui Dumnezeu să se reverse asupra noastră. Aceasta este semnificaţia unei sărbători dedicate Sfinţilor Mucenici, şi anume, ne adresăm lor, ca ei, prin îndrăzneala cea sfântă, pe care au dobândit-o în faţa tronului Preasfintei Treimi, să poarte inimile, cugetele, bucuriile, dar şi durerile noastre în faţa lui Dumnezeu, pentru ca mila Lui să se reverse asupra noastră. În momentul în care în faţa lor a fost aşezată alegerea: «ori Hristos şi muriţi», «ori fără Hristos şi trăiţi», Sfinţii 40 de Mucenici au ales să moară, adică să trăiască în Hristos cel înviat din morţi“, a spus Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, care a continuat să vorbească despre chinurile pe care le-au îndurat Sfinţii 40 de Mucenici şi despre mulţumirea pe care oamenii o aduc lui Dumnezeu prin cinstirea lor.

A urmat cuvântul pr. Ioan Rusu, parohul Bisericii „Sfinţii 40 de Mucenici“ şi „Sfinţii Români“, care a mulţumit Mitropolitului Moldovei şi Bucovinei pentru prezenţa la slujba Vecerniei, dedicată hramului, oferindu-i o icoană cu Mântuitorul Iisus Hristos. Pe 9 martie a.c., la Biserica închinată Mucenicilor din Sevastia, a fost oficiată slujba Sfintei Liturghii a Darurilor mai înainte sfinţite. La finalul slujbei a avut loc o agapă creştină. Biserica „Sfinţii 40 de Mucenici“ din Copou a fost ridicată în anul 1760 de hatmanul Vasile Roset împreună cu soţia sa, Safta. La vechea construcţie s-a adăugat mai târziu un pridvor patrulater cu uşa de intrare în peretele dinspre miazăzi. Forma de cruce a bisericii o dau cele două abside exterioare desprinse din navă. Absida altarului este prevăzută cu două nişe laterale. De-a lungul timpului, sfântul lăcaş s-a deteriorat, dar o reparaţie temeinică a făcut Alecu Soroceanu în 1869, care a cheltuit peste 1.200 de galbeni. Aici a slujit ca diacon scriitorul Ion Creangă.