Hramul Catedralei mitropolitane din Craiova

Sfântul Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului, a fost cinstit în cea de-a VII-a  duminică de după Rusalii, la Catedrala mitropolitană „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie“ din Craiova. Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei.

 

Între sfinţii ocrotitori ai Olteniei, Nifon, Patriarhul Constantinopolului, ocupă un loc cu totul aparte. Nevoitor cu aleasă vieţuire în Hristos, acest nestemat al ortodoxiei noastre s-a învrednicit să lucreze în ogorul Bisericii din Ţara Românească la începutul anilor 1500, în timpul domniei lui Radu cel Mare. A intrat la inima oltenilor odată cu prezenţa sa în Catedrala chiriarhală din Craiova, moaştele sale (capul şi mâna dreaptă) fiind aduse în timpul păstoririi vrednicului de pomenire mitropolit Firmilian Marin. Atunci, la 20 octombrie 1949, Sfântul Nifon a păşit pentru prima dată în Craiova, fiind aşezat la loc de cinste, spre sfinţirea şi binecuvântarea celor credincioşi. 

 

Ca de altfel în fiecare an, sfântul craiovenilor este cinstit cu mare reverenţă de sute de pelerini, veniţi din toate cartierele oraşului şi din împrejurimi spre a-i aduce în dar rugăciune şi cântare. Praznicul a început de sâmbătă seara, când slujitorii sfintei catedrale au săvârşit slujba Vecerniei unită cu Litia. După slujbă, racla, în care se găsesc moaştele sfântului şi părticele din moaştele Sfinţilor Serghie, Vah şi ale Sfintei Tatiana Diaconiţa, a fost purtată în procesiune împrejurul sfântului lăcaş. 

A doua zi, dis-de-dimineaţă, clopotele catedralei au început să răsune, anunţând prezenţa IPS Părinte Irineu. După săvârşirea slujbei euharistice, Mitropolitul Olteniei a rostit un cuvânt despre învăţăturile desprinse din pericopa evanghelică din duminica a VII-a de după Rusalii. Totodată, IPS Părinte a vorbit şi despre pilda de vieţuire arătată de Sfântul Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului şi ocrotitorul Ţării Româneşti. „Sfântul Nifon a strălucit prin viaţă curată, prin învăţătură dreaptă şi evlavioasă. A învăţat pe poporul nostru, pe ierarhii, preoţii şi monahii din ţara noastră. A întemeiat două episcopii: Râmnic şi Buzău. A organizat viaţa bisericească, strălucind ca un luceafăr peste cei credincioşi. Toate acestea nu sunt decât produsul luminii, căci toate faptele bune sunt făcute din lumină, iar această lumină nu poate fi nicicând «ascunsă sub obroc», după cuvintele Domnului. Deci Sfântul Nifon s-a arătat luminător al poporului nostru, al credinţei noastre, al Bisericii noastre, rămânând cu totul legat de credinţa ortodoxă. Şi în  Mănăstirea Dionisiu, acolo unde s-a retras înainte de mutarea sa la cele veşnice, s-a arătat ca lumină binecuvântată, căci, de fiecare dată când se ruga, degetele sale se făceau ca zece lumânări aprinse de tainicul incandescenţei harice. Deci omul poate să lumineze, pentru că Dumnezeu străluceşte în el, împărtăşindu-se întru totul de această binecuvântare, atât cu sufletul, cât şi cu trupul său“, a spus IPS Irineu.

Sfântul Nifon a slujit în demnitatea de Patriarh al Constantinopolului. Fiind înlăturat din scaun, a fost chemat în Ţara Românească de domnitorul Radu cel Mare pentru a reorganiza viaţa bisericească de aici. Aşa se face că, la anul 1503, în calitate de Mitropolit al Ţării Româneşti, sfântul a înfiinţat episcopiile Râmnicului şi Buzăului. La scurt timp, intrând în conflict cu domnitorul, a părăsit scaunul de mitropolit, retrăgându-se în Sfântul Munte Athos, de unde pleacă la Domnul în anul 1508. La solicitarea domnitorului Neagoe Basarab, în anul 1517, Nifon este trecut în rândul sfinţilor, cu ziua de prăznuire la 11 august. Ca mulţumire pentru această binecuvântare, Biserica din Ţara Românească a primit în dar de la monahii Sfântului Munte capul şi o mână ale Sfântului Nifon. Moaştele au fost aduse şi păstrate în biserica mănăstirii de la Curtea de Argeş până la 20 octombrie 1949. Atunci, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca acestea să fie aduse şi aşezate în Catedrala mitropolitană „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie“ din Craiova, aici găsindu-se şi astăzi.