Hramul Catedralei românilor din Ţara Bârsei
Sărbătoarea Sfântului Nicolae este deosebită pentru credincioşii din Braşov, întrucât se adună la hramul catedralei din Şcheii Braşovului, un impresionant lăcaş de cult şi monument al arhitecturii care păstrează mărturii istorice deosebit de importante pentru Biserica noastră. Înalt Preasfinţitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, a oficiat Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.
Sfânta Liturghie din ziua hramului a fost oficiată de Înalt Preasfinţitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, din care au făcut parte protopopul de Săcele, părintele Dănuţ Benga, pr. prof. dr. Vasile Oltean, cei doi parohi ai bisericii, pr. Vasile Filip Prodea şi pr. Ioan Herda, şi alţi preoţi slujitori din oraş. Aşa cum este tradiţia, Junii din Şcheii Braşovului, îmbrăcaţi în costumele tradiţionale, au participat şi ei la sărbătoarea bisericii. Între participanţi s-au numărat prefectul judeţului Braşov, Ioan Gonţea, şi alte autorităţi judeţene. Răspunsurile la strană au fost date de corul bisericii braşovene, cunoscut pentru lunga sa existenţă şi repertoriul vast. Pastorala de Sfântul Nicolae La Sfânta Liturghie, părintele protopop Dănuţ Benga a citit Pastorala de Sfântul Nicolae a IPS Mitropolit Laurenţiu, în care a atras atenţia credincioşilor asupra extinderii sectei stiliste în parohiile din Arhiepiscopia Sibiului. "Aşa cum nu putem fi credincioşi decât într-o comuniune de viaţă cu Sfânta Treime, Căreia ne închinăm şi pe Care o preaslăvim, tot astfel nu putem fi o Biserică autocefală decât în comuniune cu întreaga Biserică - una sfântă, sobornicească şi apostolică, din trecut, ca şi de astăzi. Mai mult, deplinătatea credinţei şi a vieţii bisericeşti se presupun una pe cealaltă. Nu putem fi în Biserică fără a fi credincioşi, nici cu adevărat credincioşi în afara Bisericii. În acest sens, cu durere şi părintească grijă, trebuie să atragem atenţia credincioşilor noştri şi asupra grupărilor religioase care îşi spun "Biserici Ortodoxe", dar care nu au rămas în comuniune, în frăţietate creştină şi sinodalitate canonică cu Biserica dreptmăritoare. Şi ne referim aici, mai ales, la acel grup minor de credincioşi, preoţi şi laici, rupţi din Biserica Ortodoxă, care încearcă, tot mai mult în ultima vreme, să se reorganizeze, sub forma schismei stiliste (cunoaştem cu toţii că o astfel de mănăstire s-a ridicat în arhiepiscopia noastră în preajma localităţii Şelimbăr, jud. Sibiu, având şi un episcop, iar în Braşov se construieşte o biserică stilistă, fără credincioşi)", a explicat IPS Mitropolit Laurenţiu în Pastorală. "Absolutizarea ideii de sfântul calendar" În continuare, IPS Laurenţiu a explicat rostul calendarului în Biserică. "Pericolul cel mare vine tocmai din înşelarea credincioşilor noştri, prin săvârşirea unor slujbe identice, de preoţi şi ierarhi care nu au succesiune apostolică, şi astfel serviciile lor religioase nu sunt valide canonic şi nu sunt primite la Dumnezeu. De aceea, ei se consideră adevăraţii ortodocşi, batjocorind lucrările Bisericii noastre prin practica rebotezării ortodocşilor şi absolutizarea ideii de sfântul calendar (cel pe stil vechi). Dacă un ceas care măsoară timpul, la fel ca şi calendarul, el trebuie reparat sau schimbat. Calendarul este alcătuit şi îndreptat de astronomi, dar folosit şi de Biserică pentru sărbătorile ei. Biserica Ortodoxă Română se află în "intercomuniune" cu toate Bisericile Ortodoxe, inclusiv cu cele care respectă vechiul calendar iulian, şi slujim împreună, fără să ni se ceară rebotezarea noastră ca fiind eretici. Feriţi-vă de uneltirile acestor "superortodocşi!" că nu sunt decât lupi amăgitori, îmbrăcaţi în piei de oaie!", a spus IPS Laurenţiu în scrisoarea pastorală. "Prototipul bunătăţii" În cuvântul de învăţătură, IPS Mitropolit Laurenţiu a prezentat principalele virtuţi pe care le-a avut Sfântul Nicolae şi care sunt, până astăzi, modele pentru viaţa credincioşilor. "Sfântul Nicolae a fost apropiat de credincioşii Bisericii noastre şi este cunoscut ca prototip al bunătăţii, chiar şi de cei care nu cred în sfinţi. Peste tot în lume veţi auzi de Nicolae sau de Moş Nicolae. Mai întâi de toate, a dovedit că darul pe care i l-a lăsat Dumnezeu în folosinţă, bogăţia părinţilor, l-a folosit cu foarte multă înţelepciune. Există, în istorisirea vieţii sale, descris exemplul salvării celor trei fete de la cel mai groaznic păcat, al vinderii trupului pentru bani, din cauza sărăciei. A fost atât de smerit, încât totul a făcut în ascuns. Putea să meargă la tatăl fetelor şi să-i spună că le dă zestre, dar nu l-ar fi câştigat pe deplin şi nici pe noi nu ne-ar fi câştigat. A făcut-o într-un mod minunat: s-a ascuns şi a aruncat banii fără să ştie nimeni, astfel încât să-i primească cine a trebuit. A treia oară, tatăl fetelor l-a pândit şi l-a văzut pe Sfântul Ierarh Nicolae. El a fost şi îndreptător al credinţei, pentru că nu doar fapta bună i-a atras sfinţenia. Întâi de toate se află credinţa cea adevărată, care este lucrătoare în fapte bune. Faptele sunt consecinţele credinţei noastre. A participat la primul Sinod Ecumenic din 325 şi a apărat credinţa cea adevărată, care a fost atacată de ereticul Arie", a spus părintele mitropolit. Parastas pentru ctitori La final, cei doi preoţi parohi au primit din partea IPS Laurenţiu distincţia "Crucea Şaguniană" pentru activităţile desfăşurate în Şcheii Braşovului. Manifestările dedicate hramului au continuat cu Parastasul oficiat pentru ctitorii lăcaşului de cult şi cu o procesiune în jurul bisericii, în cadrul căreia s-au rostit ectenii în cele patru laturi şi la monumentul din faţa catedralei.