Hramul Episcopiei Slatinei

Duminică, 16 august, în ziua Sfinţilor Martiri Brâncoveni, Constantin Vodă cu cei 4 fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu, Matei, şi sfetnicul Ianache, ocrotitorii Sfintei Episcopii a Slatinei şi Romanaţilor, la Mănăstirea Brâncoveni din judeţul Olt, ctitorie a acestui Sfânt Martir, IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, PS Calinic, Episcopul Argeşului şi Muscelului, PS Lucian, Episcopul Caransebeşului, PS Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, PS Galaction, episcopul Alexandriei şi Teleormanului, PS Sebastian, Episcopul Slatinei şi Romanaţilor, gazda acestui eveniment, au oficiat Sfânta Liturghie în prezenţa unui număr semnificativ de edili ai judeţului Olt, de preoţi şi de credincioşi.

Sfântul Constantin Brâncoveanu, „fiu de viţă nobilă al ţării noastre“ IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, a ţinut să menţioneze faptul că Sfântul Constantin Brâncoveanu, „acest fiu de viţă nobilă al ţării noastre, a devenit mucenic prin tăierea capului, iar la o asemenea smerenie şi la o asemenea virtute inegalabilă (aceea de a deveni mucenic) nu poţi ajunge aşa, dintr-o dată, ci trebuie o vreme îndelungată de pregătire a sufletului, ca să devină ca diamantul. În acelaşi timp, prin exemplul acestor sfinţi martiri, noi toţi trebuie să ne înţelegem chemarea noastră de creştini ortodocşi, destinul nostru mesianic“. PS Sebastian, Episcopul Slatinei şi Romanaţilor, a amintit ca s-a împlinit un an şi jumătate de când această episcopie nou înfiinţată a ales ca ocrotitori pe Sfântul Constantin Brâncoveanu împreună cu copiii şi sfetnicul său şi că acestui sfânt i se cuvine o cinstire specială în acest judeţ al locurilor sale natale, despre care am învăţat cu toţii din manualele de istorie ca fiind un arestat politic, dar el a fost ucis pentru credinţa lui şi a trecut, astfel, din manualul de istorie în manualul nostru de sfinţenie. Ctitorie a Sfântului Constantin Brâncoveanu Mănăstirea este situată la 20 de km sud-vest de Slatina, în comuna Brâncoveni. Această comună este atestată documentar încă din timpul lui Mircea cel Bătrân (1386-1418). Între 1940-1959 a fost mănăstire de maici, dar în urma Decretului nr. 410/1959, mănăstirea a fost desfiinţată şi a fost transformată în azil de bătrâni, apoi a rămas pustie timp de 20 de ani. Abia după 1980 au fost aduse aici câteva maici de la Mănăstirea Clocociov din Slatina şi au început primele reparaţii. În mu-zeul mănăstirii se păstrează coloanele Mănăstirii Văcăreşti, icoane din secolul al XVIII-lea, pietrele funerare ale lui Ghica Vodă, Barbu Văcărescu şi a postelnicului Dumitrescu. În prezent, mănăstirea este condusă de către maica stareţă Daniela Stanciu.