Hramul Mănăstirii Cocoș din Tulcea
Una dintre cele mai vechi aşezări monahale ale Episcopiei Tulcii, Mănăstirea Cocoş, județul Tulcea, şi-a sărbătorit hramul de praznicul Pogorârii Sfântului Duh. Sărbătoarea a adunat la poalele pădurii seculare de la Niculițel, unde se găsește situată și Mănăstirea Cocoș, mulţi credincioşi din judeţul Tulcea și pelerini sosiți cu autocarele din mai multe zone ale ţării.
Sfânta Liturghie a fost săvârșită, pe un podium special amenajat, de Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, la slujbă participând și reprezentanţi ai autorităţilor locale şi centrale. Preasfinția Sa a rostit un cuvânt de învăţătură în care a amintit despre semnificaţia Pogorârii Sfântului Duh și despre lucrarea sfințitoare permanentă din viața Bisericii și a lumii. La final, au fost pomeniţi ctitorii şi binefăcătorii așezământului monahal, precum şi stareţii sfintei mănăstiri de la întemeiere până în vremea noastră. De asemenea, au fost împărţite credincioşilor prezenți la slujbă frunze binecuvântate de nuc şi de tei, simbol al pogorârii limbilor de foc peste Sfinţii Apostoli.
Credincioșii s-au închinat la moaştele Sfinţilor Mucenici Zotic, Atal, Camasie şi Filip, care se găsesc la această mănăstire de la descoperirea lor la Niculiţel în anul 1971. La finalul slujbei toți participanții au luat parte la agapa oferită în trapeza mănăstirii.
Actuala biserică a Mănăstirii Cocoș, construită între anii 1911 și 1913, după planurile arhitectului Toma Dobrescu din București, în stil bizantin, în formă de cruce, altar, naos, pronaos, pridvor închis şi pridvor deschis, se găsește pe amplasamentul vechii biserici. Astăzi întreaga biserică este decorată cu icoane în tehnica mozaic. Mănăstirea Cocoș a fost înființată în anul 1833, în perioada dominației otomane asupra Dobrogei.