Hramul mănăstirii mehedinţene Vodiţa

Străvechea vatră monahală a Vodiţei va îmbrăca veşminte de sărbătoare, vineri, 17 ianuarie, prăznuindu-şi unul dintre ocrotitorii spirituali, pe Sfântul Antonie cel Mare. Slujba va fi oficiată de Preasfinţitul Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, înconjurat de un ales sobor de preoţi şi diaconi.

Prăznuirea Sfântului Antonie va începe din seara zilei de joi, 16 ianuarie, cu săvârşirea Vecerniei Mari cu Litie. În ziua hramului, Sfânta Liturghie arhierească va începe în jurul orei 9:00. Sfânta Mănăstire Vodiţa este un important monument istoric şi de arhitectură din Oltenia, fiind cea mai veche ctitorie voievodală atestată documentar. Cel dintâi aşezământ a fost o mănăstire de călugări întemeiată între anii 1364 şi 1370 de Sfântul Nicodim pe cheltuiala voievodului Ţării Româneşti Vlaicu-Vodă. A fost refăcută de Radu cel Mare în jurul anului 1500 şi de Cornea Brăiloiu în 1689, dar a cunoscut o perioadă de decădere după Războiul austro-turc din 1718. Mănăstirea Vodiţa a fost reînfiinţată în anul 1990, când a fost începută restaurarea ctitoriei voievodale şi s-a construit un corp de chilii pentru desfăşurarea vieţii de obşte. La această mănăstire a fost copiat un tetraevanghel slavon miniat, cel mai vechi manuscris din Ţara Românească.