Hramul Mănăstirii „Sfânta Elisabeta” din Cluj‑Napoca
În ziua de prăznuire a Sfintei Cuvioase Elisabeta, luni, 24 aprilie, Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, a liturghisit la Mănăstirea „Sfânta Cuvioasă Elisabeta” din Cluj-Napoca, cu ocazia hramului și a binecuvântării noii case monahale.
Sfânta Liturghie a fost săvârşită pe o scenă special amenajată în curtea mănăstirii. Înaltpreasfințitul Mitropolit Andrei a rostit un cuvânt de învățătură în cadrul căruia a afirmat că „Sfânta Cuvioasă Elisabeta, prin asceză, a omorât slăbiciunea trupească, și-a fortificat firea și a devenit puternică din punct de vedere duhovnicesc”.
Răspunsurile liturgice au fost date de studenți de la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca.
La finalul Liturghiei, ierarhul a oficiat slujba sfeștaniei la noua casă monahală, care cuprinde stăreția, trapeza, chiliile și alte încăperi administrative.
Cu acest prilej, pentru implicarea în viața Bisericii și în procesul de rectitorire al asezământului monahal, ierarhul a acordat stareței mănăstirii, stavrofora Maria Asaftei, Ordinul „Mihai Vodă”. Arhitectul Călin Chifăr a fost distins cu Ordinul „Mihai Vodă” pentru mireni, iar arhitecta Doina Munteanu a primit Ordinul „Episcop Nicolae Ivan” pentru mireni. De asemenea, au fost oferite diplome şi altor binefăcători.
Mănăstirea „Sfânta Cuvioasă Elisabeta” din Cluj-Napoca a fost înființată în anul 1934 de Episcopul Nicolae Ivan, la propunerea Societății Ortodoxe a Femeilor Române. A funcționat o perioada în clădirea „vechii teologii” de pe strada Avram Iancu nr. 6, punându-se în acest fel bazele unui Institut al Surorilor de caritate. Desființat în timpul regimului comunist, așezământul monahal a fost reînființat în anul 2011, la inițiativa Înaltpreasfințitului Mitropolit Andrei. Mănăstirea se află în proces de rectitorire, lucrându-se la ansamblul monahal.
Mănăstirea deține o copie a icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Prodromița”, adusă în anul 2015 de la Schitul românesc Prodromu, din Sfântul Munte Athos, unde se află icoana originală. Obștea mănăstirii numără opt maici, stareță fiind stavrofora Maria Asaftei, iar duhovnic ieromonahul Paisie Borza.