„Hristologie şi mistică în teologia siriană“
Săptămâna trecută, Editura „Mitropolia Olteniei“ şi-a îmbogăţit apariţiile publicistice cu încă o carte. Lucrarea „Hristologie şi mistică în teologia siriană“ este semnată de diac. dr. Ioniţă Apostolache şi poartă binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, semnatarul Cuvântului-înainte.
Cea mai recentă apariţie editorială din colecţia lucrărilor girate de Editura „Mitropolia Olteniei“ este lucrarea cu titlul „Hristologie şi mistică în teologia siriană“, semnată de diac. Ioniţă Apostolache, inspector eparhial în cadrul Arhiepiscopiei Craiovei. Cartea reprezintă rodul unei munci de trei ani de zile în cadrul şcolii doctorale de la Facultatea de Teologie din Craiova. Doctorand în această perioadă, autorul a fost coordonat în demersul său academic de IPS prof. univ. dr. Irineu, Mitropolitul Olteniei. Teza cu acelaşi titlu a fost susţinută anul trecut, pe data de 10 iunie, la Centrul de restaurare, conservare şi vizualizare al Facultăţii de Teologie din Craiova, autorul obţinând titlul de doctor în teologie.
Însumând 351 de pagini, lucrarea părintelui diacon Ioniţă Apostolache aduce la lumină o temă inedită şi mai puţin abordată în teologia românească. Analiza dogmatico-mistică cuprinde idei importante din arealul teologiei siriene, cuprinse între secolele III-VIII. Într-o abordare cursivă, susţinută de invocarea permanentă a contextului istoric, autorul reuşeşte să ofere o veritabilă sinteză a teologiei doctrinare generate de cele mai de seamă însemnări semnate de Părinţii sirieni. În acest sens, pornind de la Afraate Persanul, Sfântul Efrem Sirul, ca reprezentanţi ai teologiei siriene de limbă semitică, analizând mai apoi specificul hristologic al Şcolii Antiohiene din secolele IV-V, părintele diacon reuşeşte să descopere frumuseţea ethosului monahal în dimensiunea sa ascetico-mistică. În câteva cuvinte, întreaga structură hristologico-mistică pe care se desfăşoară lucrarea are în sine patru coordonate principale, corespunzătoare celor patru mari părţi pe care se desfăşoară lucrarea: 1. Privire retrospectivă asupra aspectelor hristologice din teologia siriană (pp. 23-66), 2. Hristologia şi mistica siriană de limbă semitică în operele lui Afraate şi Efrem Sirul (pp. 67-142), 3. Hristologia siriană de la Diodor de Tars la Fericitul Teodoret de Cir (pp. 143-238) şi 4. Dimensiunea ascetico-mistică a teologiei monahismului sirian (pp. 239-320).
Texte şi abordări „mai puţin cunoscute în teologia românească“
Importanţa şi în acelaşi timp relevanţa lucrării semnate de diaconul Ioniţă Apostolache pentru actualitatea teologiei româneşti sunt evidenţiate în cuvântul înainte, semnat de IPS Părinte Mitropolit Irineu, coordonatorul acestui proiect. „Osteneala de cercetare a autorului se îndreaptă spre primele secole creştine ale Bisericii şi se extinde până către zilele noastre. Din analiza surselor, autorul scoate la iveală frumuseţile culturii teologice siriene, dar şi amplele dispute teologice şi ascetice din acest amplu areal creştin. Alături de aceste aspecte, el aşază în paralel cultura teologică dogmatică şi problematica mistică din cealaltă parte a Imperiului Bizantin, respectiv Cezareea, Constantinopolul, Alexandria etc. Luând în calcul dimensiunea persuasivă a limbii şi originalitatea capacitării ideologice în materie de imagine şi simbol, se demonstrează pas cu pas că Siria creştină se recomandă întotdeauna ca un inepuizabil izvor de abordări hristologice şi mistice. În sensul acesta, autorul prezintă mai multe personalităţi siriene care au lăsat lucrări de valoare, prin intermediul cărora s-a transmis specificul unei tradiţii cu totul aparte. În acest context, lucrarea de faţă aduce în actualitate cele mai importante elemente ale hristologiei şi misticii siriene. Demersul diaconului nostru este, prin urmare, justificat de importanţa acestei teologii, care are menirea să aducă în prim plan promovarea bogăţiei teologice şi frumuseţea valorilor creştine siriene, mai puţin cunoscute în teologia românească. Astfel că pentru a evalua cât mai corect tema respectivă, autorul îşi propune să cerceteze modalitatea de formare şi dezvoltare a creştinismului în această parte a Imperiului Roman şi apoi Bizantin. Din acest punct de vedere, el subliniază că limba siriacă a devenit încă din primele secole dialectul literar al creştinismului. În atare situaţie, limba aramaică în care propovăduise Mântuitorul şi Sfinţii Săi Apostoli devine mijlocul de propagare pe mai departe al adevărurilor de credinţă şi al valorilor mistice din tradiţia monahală. Din acest punct de vedere, limba siriacă poate fi considerată într-o oarecare măsură matricea de formare şi dezvoltare a unor autentice lucrări hristologice, cum este cazul operelor Sfinţilor Afraate, Efrem Sirul şi Isaac Sirul... În concluzie putem spune că autorul, diac. Ioniţă Apostolache, în lucrarea „Hristologie şi mistică în teologia siriană“, reuşeşte să scoată la lumină principalele elemente ale hristologiei şi misticii siriene, în mare neabordate până în prezent în vreo lucrare de asemenea proporţii, elaborate în limba română. Acesta considerăm că ar fi elementul de noutate şi originalitate al acestei lucrări“ (pp. 13-15).
În consecinţă, prin lucrarea de faţă, Editura „Mitropolia Olteniei“ adaugă un plus de bogăţie la frumoasa moştenire teologică adunată peste decenii din prinosul celor mai de seamă teologi ai Bisericii Ortodoxe. (Pr. lect. dr. Adrian Boldişor, directorul Editurii „Mitropolia Olteniei“)