Hristos ne cheamă la comuniunea vieții veșnice
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidențiat în cuvântul de învăţătură rostit ieri, 13 decembrie 2015, în Paraclisul „Sfântul Grigorie Luminătorul” al Reşedinţei Patriarhale, înţelesurile pildei celor poftiţi la cină. Primul se referă la istoria mântuirii neamului omenesc, prin lucrarea Domnului Iisus Hristos, Care cheamă la mântuire mai întâi poporul evreu şi apoi toate popoarele, iar al doilea se referă la viaţa noastră, mai precis la modul în care noi răspundem chemării lui Dumnezeu la mântuire sau refuzăm chemarea Lui sub diferite pretexte.
Întâistătătorul Bisericii noastre a precizat că Slujitorul Stăpânului, din pilda celor poftiţi la cină, este Mesia Cel prezis de profeţi, iar cina din casa Stăpânului semnifică Împărăţia lui Dumnezeu. „Anonimul sau «un om oarecare», cum se spune în Evanghelie, este Însuşi Dumnezeu, Cel cu multe nume şi mai presus de orice nume, după cum ne învaţă Sfântul Dionisie Areopagitul. De fapt, dincolo de numele atribuite lui Dumnezeu în relaţia Sa activă cu lumea, El este mai presus de orice nume şi de orice înţelegere omenească în privinţa fiinţei Sale (...). În Sfânta Evanghelie de astăzi, cel care cheamă oamenii la cina stăpânului nu se numeşte fiu, ci numai slujitor pentru a arăta că Fiul lui Dumnezeu Care S‑a făcut Om, adică Iisus Hristos, este în primul rând Slujitor al lui Dumnezeu, pentru a ne învăţa pe noi ascultarea de Dumnezeu şi slujirea lui Dumnezeu. Fiul lui Dumnezeu întrupat, adică Iisus Hristos, cheamă oamenii la cina Tatălui ceresc, adică în comuniunea vieţii veşnice. Cina din Evanghelia de astăzi semnifică tainic Împărăţia lui Dumnezeu, a cărei arvună aici pe pământ este însăşi Biserica lui Hristos în care se săvârşeşte Cina cea de Taină sau Sfânta Euharistie”, a spus Preafericirea Sa.
Preocupări excesive pentru trup, dar puţină grijă pentru suflet
În continuare, Patriarhul României a explicat că grija pentru ogor a celui dintâi, care a refuzat invitaţia la cină, simbolizează toate grijile şi dorinţele egoiste de a stăpâni în lumea aceasta spaţii sau teritorii pământeşti aducătoare de profit material. Preafericirea Sa a arătat apoi că, potrivit interpretării Sfinţilor Părinţi ai Bisericii, cele cinci perechi de boi înseamnă cele cinci simţuri ale omului, care sunt grupate câte două: doi ochi (văzul); două urechi (auzul); două nări (mirosul); două buze sau limba şi gura (gustul) şi două mâini (pipăitul). „Aceste cinci perechi de boi semnifică grija excesivă a oamenilor pentru existenţa biologică a trupului, pentru mâncare, băutură şi jocuri care produc omului desfătări ale simţurilor. Când oamenii trăiesc numai trupeşte şi deloc duhovniceşte, atunci simţurile lor se împătimesc, iar sufletul lor intră în jugul simţurilor împătimite”, a explicat Părintele Patriarh. Al treilea om invitat care se scuză că nu poate veni la cină spune că „şi‑a luat femeie şi de aceea nu poate veni” (Luca 14, 20). „Deşi căsătoria este o instituţie sfântă şi binecuvântată de Dumnezeu, totuşi uneori familia poate deveni pentru om un motiv de‑a nu răspunde chemării lui Dumnezeu la mântuire, şi anume, când acesta nu mai are timp să cultive relaţia sa spirituală cu Dumnezeu. Întrucât nu mai văd familia lor ca fiind, mai înainte de toate, o binecuvântare de la Dumnezeu, mulţi oameni iubesc familia lor în uitare totală de Dumnezeu”, a spus Preafericirea Sa.
Întâistătătorul Bisericii noastre a mai precizat că Evanghelia Duminicii a 28‑a după Rusalii a fost rânduită de Biserică să fie citită în perioada Postului Naşterii Domnului „şi pentru a ne îndemna să fim milostivi şi darnici, precum este stăpânul Care invită la cină, să ajutăm pe cei săraci, pe cei bolnavi, pe cei călători, pe cei singuri şi pe toţi cei întristaţi”. La final, Patriarhul Bisericii noastre a vorbit despre viaţa Sfântului Ierarh Dosoftei, Mitropolitul Moldovei, „ctitor de limbă românească, un om învăţat şi un om cu simţ misionar deosebit, prin faptul că a tradus Liturghia în limba română într‑un mod deosebit de competent”, a spus Preafericirea Sa.