„Iertarea este de fapt o altă faţă a iubirii creştine”
Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, s-a aflat în Duminica a 11-a după Rusalii, 20 august 2023, în mijlocul credincioșilor de la Paraclisul Catedralei Naționale. Ierarhul a săvârșit Sfânta Liturghie la Altarul de vară al paraclisului, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, și a rostit un cuvânt de învățătură în care a tâlcuit înțelesurile duhovnicești ale pasajului evanghelic rânduit, de la Matei 18, 23-35, care relatează Pilda datornicului nemilostiv, explicând că „iertarea este de fapt o altă faţă a iubirii creştine”.
Din soborul de slujitori care s-au rugat duminică împreună cu ierarhul au făcut parte părintele arhimandrit Lucian Bujor, consilier patriarhal; părintele arhimandrit Ciprian Grădinaru, eclesiarhul Paraclisului Catedralei Naționale; părintele arhimandrit Dionisie Constantin, consilier patriarhal; pr. Mihai Sfarghie, secretar patriarhal.
La momentul rânduit, Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul a rostit un cuvânt de învățătură în care a vorbit despre valoarea iertării: „Din Evanghelia de astăzi învăţăm despre iertare, una dintre virtuțile principale ale umanității, ale învățăturii creștine, pentru că iertarea este de fapt o altă faţă a iubirii creştine. Din paginile Sfintei Scripturi aflăm nenumărate exemple de iertare, care merită să fie urmate şi de noi, dar aflăm şi îndemnuri la iertare, pe care ni le oferă Hristos Domnul, Sfinții Apostoli, iar mai târziu Sfinţii Părinţi. În Vechiul Testament întâlnim un exemplu strălucit de iertare din partea lui Iosif, fiul patriarhului Iacov, care, în copilărie, a fost vândut ca rob, din invidie, de către frații săi, unor negustori care mergeau în Egipt, desigur, fără ştirea tatălui lor, căruia i-au spus că a fost ucis de fiarele sălbatice. După mulţi ani, Iosif a ajuns mare dregător, un fel de prim-ministru, la curtea faraonului egiptean, iar într-o perioadă de mare secetă şi foamete, fraţii săi au fost nevoiţi să cumpere grâu din Egipt, tocmai prin mijlocirea lui Iosif, pe care nu l-au recunoscut. Iar Iosif i-a iertat pentru fărădelegea lor şi i-a salvat pe toţi de la foamete în pământul Egiptului. Mântuitorul Hristos Şi-a îndemnat mereu ucenicii şi ascultătorii la iertare. El ne-a învăţat rugăciunea «Tatăl nostru», unde, la final ne îndeamnă să rostim cuvintele: «Şi ne iartă nouă greșelile noastre, precum şi noi iertăm greșiților noştri». Deci, dacă dorim să dobândim iertare de la Dumnezeu, trebuie să iertăm şi noi celor ce ne-au greșit. Cu alte cuvinte, să ştim să depășim egoismul şi răutatea din noi, să nu ne asemănăm datornicului nemilostiv, ci, dimpotrivă, să ştim să dovedim că suntem creştini nu numai prin cuvânt, nu numai prin faptul că suntem botezaţi, ci şi prin faptele noastre”.
De asemenea, ierarhul a arătat cât bine poate aduce iertarea în viața creștinului. „Mântuitorul Iisus a adus pentru noi, oamenii, forța aceasta dumnezeiască a iertării, a împăcării. În viață nu totul se rezolvă cu dreptatea. Mai ales acolo unde trebuie să se pună stavilă răului, cineva trebuie să iubească dincolo de ceea ce se cuvine, dincolo de ceea ce merită celălalt, pentru a reîncepe o viaţă nouă, fără răutate. Răul cunoaște răzbunările sale și dacă nu este întrerupt la un moment dat, riscă să se răspândească, sufocând întreaga lume. Legea talionului - ceea ce tu mi-ai făcut mie, eu îți fac ție: ochi pentru ochi, dinte pentru dinte - este înlocuită de Iisus cu Legea iubirii: ceea ce Dumnezeu mi-a dăruit mie, eu îți dăruiesc ție. Să ne gândim astăzi, în societatea noastră, unde fiecare îşi clamează dreptatea şi drepturile, de cele mai multe ori fără nici o urmă de empatie, de compasiune pentru ceilalţi, dacă nu suntem capabili să iertăm, să fim buni, să ne rugăm, atunci nu vom putea stăvili forța răului, care se alimentează din lipsa iertării, a milostivirii. De aceea, trebuie să cerem ajutor lui Dumnezeu, să ne dea puterea, harul de a ierta, pentru că este un dar dumnezeiesc să reușești să ierți din toată inima. Noi, oamenii, am primit cel mai preţios dar, prin jertfa pe Cruce a lui Hristos, am primit iertarea lui Dumnezeu. De aceea, trebuie să fim capabili să oferim şi altora iertarea noastră, cu un cuvânt, cu o faptă bună, cu o îmbrățișare, cu un zâmbet, pentru a transmite şi altora darul prețios al iertării, spre slava lui Dumnezeu şi mântuirea noastră”, a reliefat Preasfinția Sa.
Răspunsurile liturgice au fost oferite de Grupul psaltic „Anastasis” al Paraclisului Catedralei Naţionale.