Impactul noului acord cu FMI asupra economiilor românilor
Persoanele care obţin venituri din chirii sunt obligate să plătească, de la 1 ianuarie 2014, cotele de asigurări de sănătate, aceasta fiind o măsură pe care Executivul s-a angajat să o adopte în scrisoarea de intenţie pentru accesarea unui nou împrumut de la FMI, al treilea după intrarea României în criză.
De la declanşarea crizei economice, România a apelat de două ori la ajutorul Fondului Monetar Internaţional, în 2009 şi 2011, iar la sfârşitul săptămânii trecute, conducerea FMI a dat undă verde unui al treilea împrumut, preventiv de această dată, de aproape 2 miliarde de euro, care să ofere predictibilitate şi stabilitate mediului de afaceri. Din aceleaşi considerente, Guvernul a cerut şi sprijinul Comisiei Europene, care se traduce tot printr-un împrumut, în cuantum de 2 miliarde de euro.
Cum îi afectează pe românii plătitori de taxe aceste decizii ale Executivului? În primul rând, în scrisoarea de intenţie către FMI, Executivul se angajează să îndeplinească mai multe cerinţe care afectează în mod direct populaţia, cum ar fi obligarea persoanelor care obţin venituri din chirii de a plăti cotele de asigurări de sănătate, începând cu 1 ianuarie 2014, dar şi continuarea privatizărilor şi listarea la bursă a unor companii de stat.
Astfel, în limita a cinci salarii medii, persoanele care obţin venituri din chirii sunt obligate de la 1 ianuarie 2014 de a plăti cotele de asigurări de sănătate, cofinanţarea pentru fondurile europene va beneficia de o scădere de la 15% la 5%, reprezentând la rata actuală de absorbţie o economie anuală de peste un miliard de lei, potrivit premierului Victor Ponta, care a dat asigurări că „nu există nicio intenţie de creştere a fiscalităţii, cota unică de 16% fiind păstrată“. De asemenea, Guvernul s-a angajat ca la sfârşitul lui septembrie să elaboreze pachetul de bază în sănătate, dar şi proiecţiile financiare pe termen mediu privind atragerea de fonduri europene (termen până la mijlocul lunii octombrie). La mijlocul lunii octombrie va fi aprobată lista de proiecte prioritare care să ajute la elaborarea bugetului pe 2014. Cât despre companiile de stat, Romgaz şi Hidroelectrica, în cazul Romgaz Executivul s-a angajat ca la finele lui noiembrie să lanseze o ofertă publică iniţială pentru 15% din acţiunile deţinute de stat la Romgaz, iar în cazul celei de-a doua companii, tot până la data menţionată, acolo va fi numit un consiliu profesionist, concomitent urmând a fi aprobată legislaţia privind obligaţiunile garantate.
Şeful Executivului a menţionat în legătură cu privatizarea companiilor de stat că se doreşte acest lucru pentru 10% din Nuclearelectrica, 15% din Romgaz, 15% din Compania Energetică Oltenia şi 10% din Hidroelectrica. „E vorba de implicarea capitalului privat în companiile energetice la care statul rămâne acţionar, dar prin acest capital privat putem să avem şi un management mai performant şi resurse pentru investiţii în retehnologizare“.
Acordul prevede continuarea creşterii venitului minim garantat în 2014 şi introducerea unei alocaţii pentru încălzirea de locuinţe pentru categoriile defavorizate, iar cota unică va rămâne la acelaşi nivel, de 16%. „Noul acord va sprijini continuarea politicilor, va oferi o rezervă şi va accelera reformele destinate stimulării creşterii economice“, a declarat directorul adjunct al FMI, Nemat Shafik, citat de Agerpres. Aceasta a adăugat că noul acord va aşeza România pe calea spre ieşirea de sub sprijinul Fondului.
Referitor la noul acord cu FMI, prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, a spus că acesta „asigură predictibilitate, transparenţă şi stabilitate mediului de afacei, dar şi transparenţa deciziilor în sectorul public, însă România are în continuare câteva probleme care trebuie rezolvate cu resurse interne“. (Oana Nistor)