În ce condiţii vor putea străinii să cumpere pământ în România
De la 1 ianuarie 2014, piaţa tranzacţiilor cu terenuri agricole va fi liberalizată în România, în sensul că cetăţenii din ţările UE vor putea să achiziţioneze, în anumite condiţii, terenuri agricole. Proiectul de lege a fost finalizat, însă oficialii de la Bruxelles au respins o serie de condiţii, astfel că, în acest moment, se lucrează la elaborarea unui nou proiect care să fie aliniat la cerinţele UE.
În Tratatul de aderare la UE, România s-a obligat ca, la 1 ianuarie 2014, să deschidă piaţa funciară către persoanele fizice din spaţiul comunitar, care manifestă interes pentru achiziţia de terenuri agricole în ţara noastră. În acest sens, autorităţile române au întocmit un proiect de lege privind vânzarea terenurilor, însă oficialii de la Bruxelles au anunţat că în prima sa variantă proiectul nu poate fi acceptat, oferindu-se, totodată, să ofere asistenţă în elaborarea unui document mai bun în acest sens. "Oficialii europeni au spus că se pot aplica unele excepţii, dar acestea trebuie să fie proporţionale cu obiectivele pe care le propunem. Ei nu prea au fost de acord nici cu faptul că le ceream celor care vor să achiziţioneze terenuri să deţină experienţă de 5 ani în agricultură, nici cu limitarea la 100 de hectare, considerând că există discriminări. Acum se lucrează la elaborarea unui nou proiect, pentru că în forma propusă nu va trece de Bruxellesâ, a spus Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, citat de Agerpres.
În forma iniţială, proiectul de lege prevedea ca cetăţenii europeni să poată cumpăra terenuri agricole situate în extravilan numai dacă au desfăşurat activităţi agricole pe o perioadă de cel puţin cinci ani, făvând, totodată, dovada că au cunoştinţe în domeniul agricol. De asemenea, arendaşii care doresc să cumpere teren agricol situat în extravilan trebuie să deţină calitatea de arendă pentru terenul respectiv, stabilită printr-un contract de arendă încheiat pe o perioadă de minim 5 ani pentru terenul ce urmează a se vinde şi să fie înregistraţi potrivit art. 1838 din Noul Cod Civil.
În plus, proprietatea persoanei fizice, reprezentând terenuri agricole situate în extravilan, nu poate depăşi 100 de hectare. Proiectul prevede ca înstrăinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole din România, situate în extravilan să aibă loc cu respectarea dreptului de preempţiune al coproprietarilor persoane fizice, vecinilor persoane fizice, arendaşilor, persoane fizice cu vârsta de până la 40 de ani, care desfăşoară activităţi agricole pe raza administrativ-teritorială a localităţii unde este situat terenul respectiv, precum şi Statul Român, la preţ şi în condiţii egale, în ordinea stabilită prin prezenta lege. Întregul proces de vânzare - cumpărare al terenurilor agricole din extravilan va fi monitorizat de Autoritatea pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare, ce va fi creată tocmai în acest sens.
Bulgarii nu vor vinde pământurile până în 2020
Graţie unei prevederi incluse în Tratatul de aderare, parlamentarii bulgari au adoptat în această săptămână decizia de prelungire a interdicţiei de vânzare a unor terenuri agricole către cetăţenii străâini şână în anul 2020. "Bulgaria, Ungaria şi Lituania pot decide prelungirea interdicţiei de vânzare a unor terenuri agricole către străini după 2014 deoarece aveau prevăzut acest lucru în tratatul de aderare. România nu are prevăzută în tratatul de aderare posibilitatea prelungirii. Practic, toate statele nou intrate sunt obligate să liberalizeze piaţa funciară, mai puţin cele trei, Bulgaria, Lituania şi Ungaria. La momentul respectiv nu s-a negociat de MADR acest aspect, a revenit în curtea Ministerului de Finanţe, iar ministerul a decis că nu vrea accize reduse şi a băgat accize mari la alcool şi toată lumea înjură acum şi că nu vrea să aibă probleme cu pământul. S-au bazat pe faptul că se vindea la persoane juridice", a spus Irimescu.