In memoriam părintelui Ioan Giurgiu
Pe 31 mai, a plecat spre veşnicele locaşuri venerabilul preot Ioan Giurgiu, din Moieciu de Jos, comuna Bran, judeţul Braşov. Părintele Ioan s-a născut pe 8 iunie 1919, ca al patrulea dintre cei zece copii, din părinţii Ioan şi Maria Giurgiu. Tatăl său a fost primar în Moeciu. Pe vremea lui, moecenii şi-au ridicat şcoala pe care părintele a iubit-o ca pe un izvor de lumină. Aici a învăţat patru clase, apoi a studiat la „Şaguna“, în Braşov, la „Gheorghe Lazăr“, în Sibiu, apoi la Academia Teologică Andreiană. În timpul studiilor teologice a audiat şi cursurile facultăţilor de Filozofie şi Litere din Sibiu. Pe 27 septembrie 1942 s-a căsătorit cu Eugenia Gonţea, iar în 8 octombrie a fost hirotonit preot, prin mâinile Mitropolitului Nicolae Bălan, în Parohia Fundata, iar din 1945 a slujit la Moeciu de Jos, până în 12 octombrie 1959.
Închisoare comunistă
În 12 octombrie 1959, a fost arestat, fiind ridicat de pe stradă. A colindat, supus schingiuirilor, prin închisorile de la Codlea, Aiud, Piteşti şi Colonia Salcia, de unde, în 3 august 1964, a fost eliberat. Iniţial a fost condamnat la moarte, apoi pedeapsa i-a fost comutată în închisoare pe viaţă, apoi la 42 de ani de muncă silnică. Vina lui a fost că a adăpostit şi a hrănit, un fugar hăituit de autorităţile statului stalinist. La condamnarea lui a atârnat foarte greu o conferinţă din vremea studenţiei, tipărită în revistele vremii, în care studentul teolog aborda comparativ, viziunea despre om în concepţia creştin-paulină şi în concepţia comunistă. Acasă au rămas preoteasa Eugenia cu trei copii, pradă sărăciei, hăituielilor sociale şi supravegherii autorităţilor. Copii au fost exmatriculaţi din şcoală şi daţi afară din internat. Rudeniilor le era teamă să le dea o bucată de pâine, un ban sau o haină. După eliberare, reabilitat pe jumătate, a fost trimis misionar în parohiile din Păpăuţi şi Lădăuţi, judeţul Covasna. Din 1966 până în 1973, părintele Ioan, a păstorit Parohia Holbav, judeţul Braşov. Anul 1973 l-a redat satului natal, Moeciu de Jos, unde a continuat pastoraţia. Peste tot unde a păstorit a predat religia copiilor, în fiecare duminică între slujba Utreniei şi Sfânta Liturghie. Puţini preoţi au avut curajul împlinirii acestei lucrări în perioada comunistă. În 1993, la 74 de ani, părintele Ioan Giurgiu, a ieşit la pensie. Timp de 14 ani a continuat să slujească la Râşnov, alături de fiul său pr. Ilarie Dorin, construind şi temeluind o nouă parohie, Râşnov IV. La bătrâneţe a trecut prin drama pierderii feciorilor săi, ing. Ioan şi părintele Ilarie Dorin. Ultimii şase ani din viaţă au fost grei, părintele purtând, în trupul îmbătrânit, o boală care l-a izolat de lume. L-au îngrijit preoteasa Eugenia şi fica preoteasă Eugenia Rodica. (Protoiereu Gheorghe Colţea)