„În momentul în care iertăm, ne eliberăm de ură“
▲ Trebuie să iertăm pe semenii noştrii din trei motive - a subliniat Patriarhul României ieri, la Mănăstirea Ţigăneşti ▲ Pentru că suntem creaţi după chipul lui Dumnezeu cel Bun, Care ne-a arătat pildă de iertare, pentru a ne însănătoşi sufletul şi pentru a ne schimba viaţa ▲ Astăzi pomenim, pentru prima dată, pe Sfântul Dionisie Exiguul, canonizat de Biserica noastră în şedinţa din luna iulie a.c. ▲
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, PF Părinte Daniel, a vorbit ieri despre rolul iertării. Prezent la Mănăstirea Ţigăneşti, unde a participat la Sfânta Liturghie, Patriarhul nostru a explicat semnificaţiile pericopei evanghelice din duminica a XI-a după Rusalii, care relatează pilda datornicului nemilostiv. „Zece mii de talanţi, suma pe care o datora stăpânului, era atât de mare, încât nu putea să o plătească. Datornicul risca să piardă libertatea, şi nu doar a lui, ci şi a femeii, a copiilor şi a întregii sale case. Evanghelia ne arată, deci, cât de periculoasă era situaţia datornicului care nu-şi putea plăti datoria, iar, pe de altă parte, ne arată că rugăciunea sau rugămintea pe care el o adresează stăpânului, ca să îi amâne plata datoriei, a adus o schimbare în atitudinea stăpânului faţă de el. Spre surprinderea tuturor, stăpânul nu numai că îl amână, dar îl şi iartă. Cei 10.000 de talanţi înseamnă o cantitate foarte mare de aur. Un talant, dacă era socotit în argint, avea aproape 44 de kg, iar dacă era socotit în aur, avea aproape 50 de kg. Deci 10.000 de talanţi înseamnă 500.000 de kg de aur, adică 500 de tone de aur. Aceasta era datoria, care într-o clipită este iertată, este ştearsă“, a spus Părintele Patriarh Daniel. „Iertarea schimbă viaţa noastră“ Rezumând învăţătura Evangheliei de astăzi, Preafericirea Sa a subliniat că trebuie să iertăm pe semenii noştri din trei motive. „În primul rând, pentru că suntem creaţi după chipul lui Dumnezeu cel Bun. Mântuitorul Iisus Hristos ne-a arătat pildă de iertare. Deci, trebuie să iertăm ca să ne asemănăm cu Dumnezeu cel Milostiv şi iertător. În al doilea rând, trebuie să iertăm pentru ca să ne însănătoşim sufletul. Când iertăm pe cineva, nu beneficiază de iertare doar cel care este iertat - poate uneori el nici nu preţuieşte iertarea -, ci cel dintâi bine pe care îl facem atunci când iertăm este pentru sufletul nostru, pentru că, în momentul în care iertăm, ne eliberăm de ură, de răzbunare, de răutate. Când iertăm, scoatem răutatea din noi, răzbunarea, şi dobândim pacea. Omul care iartă, se împacă cu celălalt, chiar dacă el nu ştie să aprecieze împăcarea, şi din suflet tulburat devine suflet liniştit, din suflet rănit devine suflet vindecat. Şi în al treilea rând, iertarea schimbă viaţa noastră. Schimbă relaţia noastră cu semenii noştri. Deschide din nou perspectiva unei vieţi ca armonie, comunicare şi comuniune, ca şi întrajutorare între persoane. Dacă oamenii nu s-ar mai ierta, familia şi societatea ar fi un fel de iad încă din lumea aceasta. Pentru că, în momentul în care oamenii trăiesc în duşmănie, dezbinare, chiar dacă au dreptate fiecare în felul lui, starea sufletească este una tulburată. Sunt o mulţime de avantaje ale iertării, atât pentru relaţia noastră cu Dumnezeu, cât şi pentru relaţia noastră cu sufletul nostru însuşi“. Astăzi serbăm, pentru prima oară, pe Sfântul Dionisie Exiguul Începând de anul acesta, în calendarul Bisericii noastre va fi trecut la 1 septembrie şi Sfântul Dionisie cel Smerit sau cel Mic, numit şi Exiguul, care a trăit în secolul al VI-lea, şi care este socotit „Părintele erei creştine“. S-a născut în Dobrogea, ştia limba greacă şi latină, a stat mulţi ani în Italia şi în anul 530 a propus papei Ioan ca anii să nu se mai numeroteze de la întemeierea Romei, ci de la naşterea lui Hristos. „Deci, un strămoş de-al nostru, Dionisie Exiguul, Dobrogeanul, a fost primul care a propus această numerotare. De aceea, este socotit părintele erei creştine. Noi am propus Sfântului Sinod, iar acesta a aprobat ca el să fie prăznuit în prima zi a anului bisericesc, fiindcă a propus numărătoarea anilor de la Hristos. De asemenea, el este «Părintele Dreptului Bisericesc», fiindcă a fost primul care a tradus multe sfinte canoane din limba greacă în limba latină. Anul acesta va fi proclamarea canonizării. Canonizarea deja a fost făcută de către Sfântul Sinod, iar proclamarea publică, solemnă, va avea loc în luna noiembrie. De mâine (astăzi, n.r.) putem să spunem că 1 septembrie este marcat nu numai de pomenirea Sfântului Simeon Stâlpnicul şi a mamei sale, Cuvioasa Marta, ci şi de pomenirea Sfântului Dionisie cel Smerit, care a fost un creştin învăţat, cel mai învăţat om de la Roma din secolul al VI-lea“ a mai spus Patriarhul Daniel. Părintele Patriarh Daniel a vizitat ieri şi atelierele de ţesătorie ale Mănăstirii Ţigăneşti. Constatând că maşinile folosite de maici sunt foarte vechi, a hotărât ca unele să fie puse într-un muzeu. În locul rămas liber vor fi puse alte maşini de ultimă generaţie, care se vor cumpăra în viitorul apropiat.