În Occident roşia românească s-ar vinde la preţ triplu

România a atras aproape 60% din fondurile europene pe dezvoltare rurală, banii plătiţi efectiv beneficiarilor români depăşind 5,15 miliarde de euro. Cele mai accesate proiecte au fost cele adresate tinerilor fermieri şi sprijinirii fermelor de semisubzistenţă. 

 

Într-un interviu acordat agenţiei Agerpres, directorul general al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), George Turtoi, a declarat că, după şapte ani de investiţii realizate cu fonduri europene în mediul rural românesc, cel mai bun lucru este legat de faptul că „atunci când mergi pe şosea şi te uiţi în stânga şi în dreapta, nu prea mai vezi terenuri nelucrate“. 

 

Totodată, şeful APDRP a spus că, pe noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală  2014-2020, şi-ar dori să schimbe sistemul de selecţie a proiectelor pentru finanţare, din cauza întârzierilor mari înregistrate în partea de evaluare, dar şi cel de achiziţie pentru beneficiarii privaţi, prin crearea unei baze de date cu preţuri de referinţă rezonabile.

 

Ce prognoze puteţi face pentru finele acestui an în privinţa absorbţiei de fonduri europene? Credeţi că veţi atinge ţinta de 1,4 miliarde de euro anunţată în primăvară?

 

George Turtoi: Noi sperăm să ne apropiem cât mai mult de targetul acesta pentru că problemele cele mai mari nu ţin de structură şi de sistem, ţin de problema generală a crizei financiare şi a băncilor care acordă tot mai greu credite şi sunt mult mai atente. Marea problemă este că nu există o diferenţiere pe creditele din agricultură şi creditele din alte domenii, cum ar fi cele din imobiliare. Garanţiile sunt de cele mai multe ori aceleaşi. În toate celelalte state UE există bănci specializate pe agricultură, pentru că aici sunt alte riscuri, sunt alte prognoze. Este altceva decât o investiţie în imobiliare. Am văzut şi la noi vreo două bănci care au făcut nişte pachete speciale pe agricultură, dar discutând cu beneficiarii am aflat că garanţiile solicitate pentru obţinerea creditului sunt cam aceleaşi. Poate că în viitorul program va fi o deschidere mult mai mare, dacă va intra în funcţiune fondul mutual prin care se asigură riscurile climatice şi cele de piaţă. Este un sistem în care fermierii contribuie pentru constituirea fondului şi fondul îi despăgubeşte pe cei care au avut probleme. Cred că pentru bănci va fi eliminată o serie întreagă de riscuri şi consider că ar fi normal ca şi ele să relaxeze partea de garanţii şi să ia în considerare mai mult partea de investiţii.

 

România riscă dezangajarea unor fonduri pe acest program de dezvoltare rurală, în condiţiile în care anul 2013 este ultimul an în care mai pot fi contractate proiecte pe sumele alocate de UE pentru perioada 2007-2013 pe PNDR?

 

George Turtoi: Noi suntem optimişti pe partea de dezvoltare rurală, însă tot timpul există un risc, mai ales când nu poţi controla factorii care determină acel risc. Noi am eliminat din sistem toate întârzierile, tot ce a fost blocaj în sistem. Am încercat să nu ne mai încadrăm doar pe termene procedurale şi să facem în avans totul. La cum arată cifrele în prezent, teoretic, ne încadrăm, dar în acelaşi timp, din cauza factorilor externi, riscul rămâne. Pe majoritatea problemelor, peste 80%, am văzut că nu ştia consultantul să-i sfătuiască corect, cum să facă partea de achiziţii, şi de aceea se întârzia foarte mult. Erau oameni care aveau banii şi întârziau foarte mult să vină în partea de plată pentru că proiectul era făcut prost. Poate ar fi bine să tragem un semnal de alarmă vizavi de calitatea consultanţei pe partea de fonduri europene. Faptul că noi, APDRP, am oferit consultanţă gratuită beneficiarilor s-a văzut printr-o creştere semnificativă la plată.

 

În toată această perioadă de derulare a programului aţi reziliat o mulţime de contracte şi aţi înregistrat şi beneficiari în insolvenţă. Care au fost principalele cauze?

 

George Turtoi: În total avem în jur de 1.800 de contracte reziliate şi două cauze principale. Or beneficiarii nu au avut posibilitatea să le continue, sau nici măcar să le înceapă, din cauza lipsei cofinanţării, şi atunci am anulat proiectele respective, ori din cauza depistării unor nereguli, şi atunci contractele respective s-au reziliat şi se recuperează orice sumă plătită până în momentul respectiv. De asemenea, avem şi beneficiari care au intrat în insolvenţă, dar majoritatea sunt cei care au terminat proiectele, nu cei care sunt în implementare. 

 

Care au fost măsurile cele mai căutate de beneficiarii români pe actualul program şi unul dintre cele mai inedite proiecte finanţate cu fonduri europene?

 

George Turtoi: Din câte ştiu, măsura de subzistenţă şi cea adresată tinerilor fermieri au avut cea mai mare căutare, dar aici au fost investiţii mici. După acestea au fost investiţiile în ferme şi în procesare, dar şi partea de infrastructură, unde au depus proiecte toate comunele ţării şi au contractat numai 800.

 

În privinţa celui mai bun proiect, ce mi s-a părut mie cel mai deosebit lucru în ţara asta este faptul că, atunci când mergi pe şosea şi te uiţi în stânga şi în dreapta, vezi că nu mai este teren nelucrat. În urmă cu 10 ani, dacă mergeai pe orice şosea din România, vedeai doar pârloagă în stânga şi dreapta. Eu am mers în toată ţara şi nu am văzut terenuri nelucrate, iar asta este un lucru bun. Consider că trebuie să investim în continuare pe lanţul de producţie, în special la colectare şi desfacere, pentru că producţie se face. Cred că dacă am duce în Occident roşia românească, aceea cu gust, am putea să o vindem la un preţ triplu. În Occident nu găseşti în magazine legume cu gust natural, toate au gust de măr. Cred că dacă am trimite legume din România ar fi o surpriză totală pentru ei. (Bogdan Cronţ)