Încă o fostă republică sovietică zdruncinată de revolte: Kazahstan

Data: 10 Ianuarie 2022

Protestele din Kazahstan, cea mai mare țară din Asia Centrală, s-au declanșat în a doua zi a noului an, în Zhanaozen şi Aktau, după creşterea preţului gazelor lichefiate, principalul combustibil auto folosit de populație. Ulterior, manifestațiile s-au extins, inclusiv la Almatî, cel mai important oraş şi centrul economic al ţării, şi au degenerat în revolte masive şi violente. Autoritățile au declarat stare de urgență, au suspendat internetul și au cerut ajutor militar străin, iar forţele de ordine au ripostat trăgând în manifestanți. 

Deși, aparent, tensiunile au apărut din motive economice, expertul independent rus Arkadi Dubnov, într-o intervenție la postul de televiziune Dojdi, a lăsat să se înțeleagă că este vorba de lupta politică de la vârf, între clanul actualului preşedinte Kassîm-Jomart Tokaiev şi cel al fostului şef de stat, Nursultan Nazarbaev, scriu agențiile de presă.

Acum în vârstă de 81 de ani, Nazarbaev a venit la conducerea țării în anul 1989, pus de Gorbaciov, când Kazahstanul încă era republică sovietică. Odată proclamată independenţa, în anul 1991, el a devenit preşedinte, funcţie din care a demisionat, surprinzător, în martie 2019, rămânând însă preşedinte pe viață al Consiliului de Securitate al ţării şi membru al Consiliului Constituţional și având în continuare o mare influenţă în politica ţării. Nazarbaev deține titlul de „Tată al Naţiunii”, care îi garantează imunitatea judiciară, iar capitala Kazahstanului, Astana, a fost redenumită Nur-Sultan în onoarea sa în 2019.

Actualul președinte, Kasîm-Jomart Tokaev (66 de ani), a venit la putere în urma alegerilor din iunie 2019, cu promisiunea de a continua planurile lui Nazarbaev, precum „a Treia Modernizare a Kazahstanului, cele Cinci Reforme Naţionale şi alte documente strategice importante”.

Ulterior, anumite gesturi ale lui Tokaev, cum a fost destituirea Darigăi Nazarbaeva, fiica cea mare a lui Nazarbaev, din funcţia de preşedinte al Senatului, au alimentat zvonurile privind lupta pentru putere dintre actualul și fostul președinte. Cu toate acestea, Tokaev îl elogiază în mod regulat pe predecesorul său, în acelaşi timp, însă, are grijă să își construiască o imagine de reformator în această ţară cu 17 milioane de locuitori, bogată în hidrocarburi.

Pe de altă parte, manifestațiile nu sunt neobișnuite în Kazahstan. În 2019, au fost trei luni de proteste de amploare ale opoziţiei, soldate cu mii de arestări. Protestatarii cereau încă de atunci reforme constituţionale. Potrivit mai multor observatori, manifestațiile din 2019 au avut legătură cu un influent partid interzis, Alegerea Democratică a Kazahstanului. Partidul este condus de Muhtar Abliazov, un fost oligarh deposedat de avere, care trăieşte în exil în Franţa, considerat principalul opozant faţă de autorităţile kazahe. (C. Z.)