Începutul anului bisericesc
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, s-a aflat ieri, 1 septembrie, în mijlocul obştii monahale de la Mănăstirea Ghighiu din judeţul Prahova. Aici, a participat la Sfânta Liturghie săvârşită în Biserica „Izvorul Tămăduirii“, a rostit un cuvânt de învăţătură şi a citit o rugăciune de mulţumire pentru darurile primite de la Dumnezeu în anul bisericesc ce s-a încheiat.
După tâlcuirea pericopei evanghelice, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a vorbit despre începutul anului bisericesc, anul mântuirii, sau Indictionul cum mai este cunoscut în popor, cuvânt care înseamnă poruncă şi arătare. „Biserica prăznuieşte astăzi începutul anului bisericesc, începutul Indictionului. Anul bisericesc începe la 1 septembrie, anul civil la 1 ianuarie. Tradiţia biblică spune că anul începe toamna, fiindcă şi istoria omenirii a început toamna, în Rai, când pomii aveau roade, nu doar flori. Această tradiţie ca anul bisericesc să înceapă toamna este preluată din Vechiul Testament, unde anul nou se numeşte «roş haşana». Conform tradiţiei Bisericii, Hristos Domnul a anunţat într-o toamnă, în sinagogă, că profeţia lui Isaia, care spune «Duhul Domnului este peste Mine, pentru care M-a uns să binevestesc săracilor; M-a trimis să vindec pe cei zdrobiţi cu inima; să propovăduiesc robilor dezrobirea şi celor orbi vederea; să slobozesc pe cei apăsaţi şi să vestesc anul plăcut Domnului» (Luca 4, 18-19), face o legătură între anul nou bisericesc şi începutul împlinirii profeţiei lui Isaia în lucrarea mesianică. Anul bisericesc are ca primă sărbătoare Naşterea Maicii Domnului, deoarece Maica Domnului este icoana vie a Bisericii“, a spus Preafericirea Sa.
Apoi, Patriarhul României a citit o rugăciune de mulţumire pentru binefacerile primite de poporul român de la Dumnezeu în anul bisericesc ce s-a încheiat. Totodată, Preafericirea Sa a oferit obştii Mănăstirii Ghighiu mai multe cărţi apărute la editurile Patriarhiei Române.
„Nu cuvintele meşteşugite sperie pe diavoli, ci prezenţa sfinţeniei lui Hristos în om“
Tâlcuind Evanghelia rânduită spre a fi citită în duminica a 10-a după Rusalii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat trei adevăruri desprinse din Evanghelia Sfântului Evanghelist Matei, a „Vindecării lunaticului“.
„În primul rând, Evanghelia de astăzi ne arată că Mântuitorul Iisus Hristos constată că în lume se află multă suferinţă, dar puţină credinţă. În al doilea rând, cu toate că în popor credinţa era slabă, Hristos Domnul, plin de iubire milostivă, vindecă pe copilul lunatic, stăpânit de un duh necurat şi care a fost adus la El de către tatăl său. În al treilea rând vedem că Mântuitorul Iisus Hristos arată adevărul potrivit căruia duhurile rele nu ies uşor din omul pe care-l stăpânesc, de aceea spune El «…acest neam de demoni nu iese decât numai cu rugăciune şi cu post» (Matei 17, 21), arătând prin aceasta importanţa rugăciunii şi a postului pentru vindecarea oamenilor bolnavi. Hristos Domnul coboară de pe Muntele Taborului, după ce Şi-a arătat slava Sa, slava Învierii şi slava Celei de a doua Veniri ucenicilor Petru, Iacov şi Ioan. Pe munte a avut loc transfigurarea Sa, la picioarele muntelui însă, El constată desfigurarea oamenilor, din cauza suferinţei şi a bolii“, a spus Preafericirea Sa.
În continuare, Patriarhul României a subliniat importanţa postului unit cu rugăciunea în vieţile credincioşilor. „După ce reproşează ucenicilor că au credinţă puţină, Hristos Domnul adaugă: «…acest neam de demoni nu iese decât numai cu rugăciune şi cu post». Aceasta înseamnă că rugăciunea unită cu postul devine mai puternică. De ce rugăciunea fără post este mai slabă? Pentru că postul este o stare de jertfă, o ofrandă liberă adusă lui Dumnezeu, ca un fel de recunoaştere a dependenţei noastre de ajutorul Lui, înainte de a ne pune vreo nădejde în lucrurile materiale. Mâncarea pe care o consumăm pentru hrănirea trupului dă o anumită forţă fizică, dar nu şi o forţă spirituală. Rugăciunea ne dă forţă spirituală şi, când omul se află în stare de post, el se hrăneşte din cuvântul lui Dumnezeu, din cuvintele Scripturii. Când omul se umple prin rugăciune şi post de prezenţa iubirii milostive şi smerite a lui Dumnezeu, atunci el se sfinţeşte şi duhurile răutăţii şi ale necurăţiei nu mai au putere asupra omului. Nu cuvintele meşteşugite sperie pe diavoli, ci prezenţa sfinţeniei lui Hristos în om, prezenţa iubirii Lui milostive şi sfinte. Duhurile rele sunt mândre, dar iubirea smerită a lui Hristos, curată şi sfântă, le alungă. Hristos Domnul arată că nu doar pronunţarea unor cuvinte sperie pe demoni, ci starea duhovnicească a celor care încearcă să-i alunge. Reţinem că Mântuitorul Hristos doreşte ca oamenii care suferă să aibă credinţă puternică, pentru a se putea vindeca, la fel şi cei din jurul lor“, a arătat Preafericitul Părinte Patriarh.