Încercările românilor din Ghelinţa de Covasna

Până la Marea Unire de la 1918, românii din Transilvania au cunoscut tentativele constante ale ocupantului la campania de maghiarizare. Drama românilor din ţinutul Covasnei a continuat. Românii din Ghelinţa au încercat în perioada interbelică ca biserica lor să fie refăcută. Autorităţile de la Bucureşti nu au fost atât de receptive şi nici atunci când s-a pus temelie la o nouă biserică.

A venit dictatul de la Viena şi ţinutul a fost ocupat de horthyşti. Românii au fost forţaţi să treacă la catolicism şi să se roage în limba maghiară. Iar această dramă a continuat şi după 1948. Soţia fostului preot a fost înmormântată de un preot catolic, iar biserica începută a fost demolată. Au fost preoţi români care au încercat reînfiriparea sufletului românesc ortodox, dar autorităţile statului nu au susţinut pe cât era necesar. Abia după 2000, la iniţiativa chiriarhului, PS Ioan Selejan, sămânţa românismului ortodox a încolţit din nou.