Incidență în creștere a depresiei de sărbători
Psihiatrii atrag atenția asupra unei afecțiuni ce înregistrează o rată tot mai mare a frecvenței în această perioadă. Depresia de sărbători apare ca urmare a sentimentului de insecuritate, de singurătate, de gol interior resimțit de către persoanele vulnerabile.
Potrivit statisticilor înregistrate la nivel național, în ultimii ani, din ce în ce mai mulţi oameni se confruntă cu depresia, boală chinuitoare, ale cărei simptome se accentuează mult în perioada de final de an. În acest interval, autoritățile (spitalele şi poliţia) raportează o incidenţă crescută a suicidului, a tentativelor de suicid sau a problemelor generate de consumul de alcool, deoarece numeroase persoane se confruntă cu singurătatea. Cele mai vulnerabile sunt persoanele divorţate sau care au încheiat recent o relaţie, cele cărora le‑a decedat partenerul de viaţă sau vârstnicii. Datele Institutului de Psihiatrie Socola Iaşi arată că, în decembrie 2016, 261 de persoane au fost internate cu diagnosticul de depresie.
Medicii susțin că perioada de iarnă reprezintă un moment propice instalării depresiei, ca urmare a unui tonus general mai scăzut, firesc pe timpul acestui anotimp, pus pe seama temperaturilor scăzute, care îngreunează gândirea şi provoacă apatie. „Este, deci, firesc şi logic ca acest tonus de iarna să apară, deoarece corpul nostru este programat să doarmă - cu încetinirea funcţiilor vitale - atunci când este întuneric, iar aducerea în stare de veghe este o acţiune împotriva fiziologiei, care are drept consecinţă firească lentoarea. Însă, aceste modificări nu trebuie să intervină sau să afecteze major funcţionalitatea cotidiană”, a explicat dr. Dania Radu, medic specialist psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie Socola Iaşi.
Aceasta a mai subliniat că sărbătorile de iarnă - Crăciun, Revelion ‑ reprezintă un prilej de a petrece timpul alături de cei dragi. Însă, pentru persoanele singure, această perioadă poate fi una extrem de dificilă. Ele pot resimţi acut absenţa unui partener de viaţă, fapt ce duce la trăiri emoţionale negative, izolare socială, accentuarea stării de tristeţe, sentimente de inutilitate, anxietate marcată, insomnii, mâncat compulsiv sau consum exagerat de alcool.
Pentru a preveni aceste stări, medicii recomandă plimbările, lectura, excursiile organizate, unde puteţi cunoaşte persoane noi. Evadarea din cotidian şi comutarea atenţiei pe activităţi diverse diminuează lipsa de perspectivă a fiecărei persoane. De asemenea, este recomandată monitorizarea discretă a alimentației, pentru a preveni instalarea obezității, dar și evitarea consumului de alcool, în care unele persoane vulnerabile văd „soluția” salvatoare.
Pentru persoanele aflate în depresie, prof. dr. Constantin Milică, specialist în fitoterapie, recomandă câteva activități pentru revigorarea vitalităţii: exerciţii de respiraţie (de două ori pe zi timp de 2‑3 minute), plimbări în natură, timp de 45‑60 de minute, de 3 ori pe săptămână, de preferat la amiază, când este cea mai puternică luminozitate. Seara se pot face băi calde cu ace de conifere (de 2‑3 ori pe săptămână), cu efecte reconfortante.