Indicaţii terapeutice pentru staţiunea Vatra Dornei

Pentru staţiunea Vatra Dornei, indicaţiile de terapie sunt variate, aici putând fi urmate tratamente în bolile cardiovasculare şi ale aparatului locomotor, dar şi în multiple boli asociate

Bolile cardiovasculare:

- infarctul miocardic, în faza de reluare a activităţii;

- cardiopatia ischemică, fără tulburări de ritm sau conducere;

- vulvopatii;

- hipertenisunea arterială esenţială sau aterosclerotică;

- arteriopatii periferice aterosclerotice, varice cu insuficienţă circulatorie arterială;

- sechele de după flebite, tromboflebite (la 6 luni după accident).

Boli ale aparatului locomotor:

- în afecţiuni posttraumatice: tromboflebite reziduale ale membrelor, sechele posttraumatice cu tulburări circulatorii;

- reumatismele degenerative: spondiloza, poliartroza, periartritele scapulohumerale, tendinomiopatiile.

Boli asociate:

- endocrine: hipertiroidia benignă, boala Basedow, stadiul I şi II, sindromul ovarian post-menopauză;

- digestive: gastroduodenite cronice, dischinezii biliare, litiază biliară, sechele postoperatorii de stomac şi ficat;

- urinare: sechele după glomerulonefrită, litiază urinară;

- boli ginecologice cu tulburări hormonale;

- boli ale sistemului nervos: nevroza, radiculonevrita;

- boli dismetabolice cu obezitate.

Căi de acces către staţiune

Gara Vatra Dornei Băi, cu un stil arhitectural caracateristic localităţilor montane austriece, se află pe linia ferată Bucureşti-Suceava-Vatra Dornei sau pe linia Cluj-Napoca – Ilva Mică - Suceava.

Căile rutiere vin de la Suceava, Rădăuţi, Sighetul Marmaţiei, Piatra Neamţ.

Posibilităţi de agrement turistic

Parcul staţiunii, cu o suprafaţă de 50 ha, la poalele Dealului Negru, în imediata apropiere a bazelor de tratament, unde, de altfel, se află izvoarele minerale, este o adevărată rezervaţie dendrologică şi un punct de recreere a turiştilor.

Arhitectura clădirilor din oraş, ca şi cea a bazei de tratament, are un interesant stil austro-ungar, de la sfârşitul secolului XIX, bazinul fiind construit în aceeaşi perioadă şi cu o notă de somptuozitate şi eleganţă barocă folosită la toate construcţiile publice din staţiunile balneoclimaterice din Europa.

Muzeul orăşenesc are secţii de Ştiinţele Naturii şi Cingetică, unde sunt prezentate fauna şi flora Ţării Dornelor, precum şi aspecte ale istoricului vânătorii în zonă.

Clădirea Primăriei, ce adăposteşte şi un muzeu de artă, are un stil arhitectonic deosebit, cu un turn semeţ construit în 1896.

Pe Dealul Negru există cel mai lung traseu de telescaun din ţară, iar iarna există şi posibilitatea practicării schiului şi săniuşului.

Există, de asemenea, şi posibilitatea efectuării unor drumeţii către Mestecăniş şi Zugreni, la Broşteni şi Humuleşti (Casa Memorială „Ion Creangă“), Târgu Neamţ (Cetatea Neamţului), Bicaz (lacul de acumulare), Câmpulung Moldovenesc (muzeul lemnului), comuna Marginea (Centrul de ceramică Marginea), Rădăuţi (muzeul etnografic), Suceava (monumente istorice şi de artă medievală, muzeul de istorie), Pasul Tihuţa, Valea Bârgăului, Bistriţa, Sângeorz Băi.