Inflamația ca manifestare a imunității vs inflamaţia cronică

Imunitatea şi alimentația se influențează reciproc. Fiecare aspect al imunității poate fi afectat de subnutriție, ca și de supraconsum, iar răspunsurile imunitare au efecte profunde asupra metabolismului și asupra statusului nutrițional. De pildă, malnutriția protein-calorică inhibă dezvoltarea și func­țiile multor organe imunitare; adică un aport insuficient de proteine și de nutrienți per total duce la un sistem imunitar deficitar, incapabil să lupte cu bolile.

 Macrofagele și neutrofilele au nevoie de acizi grași esențiali pentru a se putea deplasa la locul invaziei și a sintetiza substanțele „de luptă” (prostaglandine, leukotriene ș.a.). Nume­roși fitonutrienți, precum flavonoidele și carotenoidele, sunt necesari pentru elaborarea unui răspuns imunitar adecvat. Probioticele (și, prin urmare, fibrele) joacă un rol esențial în apărarea organismului și în modularea răspunsului imun. Pe de altă parte, o posibilă infecție poate afecta absorbția nutrienților, mai ales dacă este afectat epiteliul intestinal sau poate determina pierderi de nutrienți, prin creșterea excreției urinare sau dacă este asociată cu diaree. Inflamația cauzată de infecții produce stres oxidativ și sunt necesare vitaminele C, E, A, B6, B9, fier, zinc, seleniu, fitonutrienți, aminoacizi, omega-3 pentru a preveni afectarea altor structuri ale corpului.

În diferite studii s-a observat că animăluțele hrănite cu o dietă adecvată, care furnizează toți nutrienții în cantități optime, dar cu o restricție calorică moderată, trăiesc mai mult, au un risc mai mic de a face cancer și imunitatea este mai puțin afectată de înaintarea în vârstă. Cu alte cuvinte, mâncând mai puțin, dar variat și echilibrat, cresc șansele, biologic vorbind, de a trăi mai mult și mai sănătos, mai bine, mai frumos.

Un proces-cheie în manifestarea imunității este inflamația. Dar, există „o față” a procesului inflamator mai degrabă dăunătoare decât folositoare pentru sănătate. Inflamația care durează mai mult de câteva zile se numește inflamație cronică și este asociată cu numeroase boli: Alzheimer și alte afecțiuni neurologice și forme de demență, tiroidită, artrită reumatoidă, lupus eritematos sistemic, cancer, boli ale aparatului cardiovascular, diabet, afecțiuni gastrointestinale și altele. Sunt tot mai multe studii care leagă cancerul, bolile cardiovasculare și diabetul zaharat de tip II - cei mai mari ucigași tăcuți - de inflamația cronică, tacită, care poate mocni ani și zeci de ani fără ca noi să ne dăm seama, până izbucnește.

Spre deosebire de inflamația acută, cea cronică, de cele mai multe ori, nu doare. Când te tai, când îți luxezi glezna, când ți se umflă gâtul te doare. Când mănânci chipsuri sau pește prăjit nu te doare. Există însă și semne vizibile ale inflamației cronice, care pot fi intermitente: oboseală, lipsă de energie, anxietate, depresie, confuzie, dureri musculare și articulare, constipație, diaree, reflux gastroesofagian, dureri de cap. Vestea bună este că avem posibilitatea de a ne recalibra sistemul imunitar și sănătatea. Atât inflamația, cât și bolile pe care le cauzează pot fi prevenite adesea prin stilul de viață: o dietă sanogenă, activitate fizică regulată, managementul stresului și somn odihnitor, renunțarea la fumat și alcool.

Dacă inflamația acută înseamnă procese rapide, de maximum câteva zile, în decursul cărora rana este vindecată, bacteriile sunt îndepărtate, inflamația cronică se întinde pe perioade lungi de timp și este dăunătoare, chiar dacă evenimentele în sine sunt similare. Ținta este diferită, constând în molecule din mâncare, fum de țigară, celule afectate de stresul oxidativ, de lipsa de mișcare. Câtă vreme stilul de viață nu se schimbă, amenințarea nu trece niciodată și bătălia este menținută. Consecințele sunt dintre cele mai variate. De pildă, când celulele și moleculele proinflamatoare rămân în sânge, ele participă la formarea plăcii de aterom.

De ce se cronicizează inflamația? Pot fi mai multe cauze. Experții de la Harvard numără alegerile nesănătoase legate de stilul de viață: fumatul, lipsa de mișcare, alimentația bogată în carbohidrați rafinați și grăsimi saturate şi neodihna întrețin inflamația. O alimentație sănătoasă este bazată pe plante, nu pe proteine și grăsimi animale. Indiferent că alegem o carne din supermarket sau din curtea de la țară, cantitățile sunt cele care trebuie echilibrate în primul rând, astfel încât în corp să nu mai ajungă prea multe proteine, grăsimi saturate și omega-6, şi insuficiente fibre, fitonutrienți, omega-3. Din nefericre, cei mai mulți români mănâncă doar pâine albă, evită pastele din făină integrală sau orezul integral (pentru că nu fierb la fel de bine precum cele albe), consumă aproape zilnic produse de patiserie, dulciuri, gogoși, băuturi răcoritoare, prăjeli, produse semipreparate, în condițiile în care, la nivel mondial, 3 din 5 oameni mor de o boală asociată cu inflamația cronică.

O dietă bogată în grăsimi saturate și carbo­hidrați rafinați contribuie enorm la producerea de molecule proinflamatoare și la creșterea în greutate, prin acumulare de țesut adipos care, la rândul său, produce molecule inflamatoare. Pe de altă parte, alimente cum sunt frunzoasele (spanac, urzici, varză, frunze de gulie, rucola, salată verde), citricele, fructele de pădure, strugurii, vișinele, peștele (gătit prin fierbere sau coacere, nu prin prăjire), uleiul de măsline și de in, nucile au efect opus: inhibă producerea de molecule proinflamatoare și stimulează sinteza celor antiinflamatoare. Nu trebuie să căutăm „diete antiinflamatoare”, ci să adoptăm un stil de viață sănătos, atât din punctul de vedere al alimentației, cât și al activității fizice și odihnei.