Inflaţia şi concurenţa neloială afectează IMM-urile

Confederaţia patronală IMM România a lansat „Carta Albă a IMM-urilor din România”, cea mai amplă analiză a mediului de afaceri românesc. Potrivit lui Ovidiu Nicolescu, coordonatorul ştiinţific al lucrării, „mediul de afaceri s-a deteriorat”, însă, deşi IMM-urile se află „într-o situaţie mai complicată”, o parte dintre acestea „doresc să facă investiţii şi să inoveze”.

Carta Albă a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii oferă o analiză amplă a sectorului, iar ediţia a 23-a a fost lansată vineri în prezenţa oamenilor de afaceri şi a reprezentanţilor instituţiilor statului cu atribuţii în domeniu. „Carta Albă a IMM-urilor arată că mediul de afaceri s-a deteriorat, arată că IMM-urile sunt într-o situaţie mai complicată, dar în acelaşi timp arată că o parte dintre IMM-uri şi-au menţinut optimismul. O parte apreciabilă dintre acestea doresc să facă investiţii, doresc să inoveze”, a sintetizat, potrivit Agerpres, Ovidiu Nicolescu, coordonator ştiinţific al lucrării lansate de Confederaţia patronală IMM România.

În acest context, acesta a subliniat că autorităţile centrale trebuie să ţină cont de propunerile venite din partea organizaţiilor IMM-urilor atunci când iau o serie de măsuri legislative privitoare la fiscalitate.

Cele mai importante aspecte semnalate de antreprenori în cadrul lucrării sunt: inflaţia (46,42%), concurenţa neloială (45,30%), scăderea cererii interne (40,39%), creşterea nivelului cheltuielilor salariale (35,76%), concurenţa produselor din import (31%), incertitudinea evoluţiilor viitoare (29,03%), costuri ridicate ale creditelor (28,61%), întârzierile la încasarea contravalorii facturilor de la firmele private (27,91%).

De asemenea, Florin Jianu, preşedinte de onoare IMM România, a transmis că, în opinia an­treprenorilor, „sunt necesare măsuri de stimulare a mediului de afaceri după modelul Germaniei, pentru creşterea rezilienţei întreprinderilor româneşti”.

„Antreprenorii români se bazează pe fonduri europene și naționale pentru dezvoltarea activității lor, iar politicile publice ar trebui să se adapteze în acest sens ținând cont de principalele nevoi de finanţare ale IMM-urilor care, în acest an, au vizat inves­tiții în echipamente, tehnologie sau imobiliare (51,19%), dezvoltarea unor produse, servicii sau accesarea unor noi piețe (34,81%), finanțarea stocurilor și capitalului de lucru (26,28%), pregătirea angajaților (18,09%) și refinan­țarea unor alte obligații financiare (8,70%)”, a subliniat Jianu.

De asemenea, analiza arată că 55,14% dintre IMM-uri intenţionează să acceseze fondurile structurale în 2025, în timp ce 45,43% dintre acestea au spus că se vor autofinanţa.

Numărul de IMM-uri pe cap de locuitor din România (29 la 1.000 de locuitori) este cu mult sub media UE (58 de IMM-uri la 1.000 de locuitori). (O.N.)