Înmulţirea iubirii prin darurile binecuvântate

Un articol de: Marius Nedelcu - 18 August 2013
În duminica a VIII-a după Rusalii, Biserica Ortodoxă a făcut pomenirea minunii înmulţirii pâinilor săvârşită de Mântuitorul Hristos şi consemnată în Evanghelia după Sfântul Matei la cap. 14. Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a vorbit în cuvântul de învăţătură rostit în paraclisul istoric din Reşedinţa patriarhală despre legătura dintre bunurile materiale şi darurile duhovniceşti. 
 
Mântuitorul a înmulţit cele cinci pâini şi doi peşti şi a săturat o mulţime mare, ca la 5.000 de bărbaţi în afară de femei şi copiii, după ce în prealabil a vestit Evanghelia mântuirii şi a vindecat pe cei bolnavi şi neputincioşi din popor, arătând prin aceasta importanţa întâlnirii cu Dumnezeu şi manifestarea filantropiei creştine. „Evangheliile după Marcu şi Luca precizează în plus faţă de Evanghelia după Matei că înainte de a vindeca pe bolnavii din mulţime şi de a săvârşi minunea înmulţirii pâinilor şi a peştilor, Hristos Domnul a început să-i înveţe multe (Marcu 6, 34), şi le vorbea lor despre Împărăţia lui Dumnezeu (Luca 9, 11). Aceasta ne arată că înmulţirea celor cinci pâini şi a celor doi peşti nu a fost doar precedată de vindecarea bolnavilor, ci şi de predicarea Evangheliei. Hristos Domnul hrăneşte mai întâi sufletele oamenilor cu prezenţa Sa iubitoare, milostivă şi cu lumina cuvântului Său, cu lumina Evangheliei Împărăţiei cerurilor. Această prioritate pe care Hristos o dă hranei spirituale are în Biserica Ortodoxă corespondenţă în practica postului înainte de împărtăşirea cu Trupul şi Sângele Domnului în Euharistie. În stare de post ascultăm Evanghelia, şi în stare de post ne apropiem de împărtăşirea euharistică. Hristos Domnul nu a înmulţit pâinile din primul moment al întâlnirii cu mulţimile pentru a-i hrăni trupeşte, ci doar după cei ei au primit hrană spirituală şi au fost vindecaţi bolnavii lor“, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. 

Prin binecuvântare, puţinul devine mult

Mântuitorul Hristos a hrănit cu daruri mici o mulţime mare, pentru a arăta că nu este importantă cantitatea materiei, ci binecuvântarea lui Dumnezeu şi suportul duhovnicesc al acestui fapt minunat care este încrederea mai mare în puterea lui Dumnezeu decât în puterea şi priceperea omenească. „Vedem că binecuvântarea unui dar mic adus la Hristos Domnul produce o bucurie mare. Au fost puţine cele cinci pâini şi puţini cei doi peşti în raport cu mulţimile care erau flămânde, dar prin binecuvântare, puţinul devine mult. Acesta arată puterea milostivă a Mântuitorului, pentru că El nu face minuni pentru a impresiona, nici spre a intimida sau pentru lauda de sine, ci face minuni din iubire milostivă faţă de oamenii care cu multă smerenie şi răbdare au ascultat cuvântul Evangheliei şi au asistat la vindecarea multor bolnavi şi oameni suferinzi. Important este de reţinut faptul că pâinile şi peştii se înmulţeau pe când se distribuiau. Se înmulţeau pentru că au fost binecuvântate şi pentru că erau distribuite. Nu a văzut nimeni grămezi mari de pâine, şi nici grămezi mari de peşte, ci pe când se împărţeau, se înmulţeau. Prin aceasta Hristos Domnul ne învaţă că nu trebuie să acumulăm rezerve mari de lucruri materiale care ne produc o falsă siguranţă de fericire. Grija şi iubirea lui Dumnezeu pentru oameni sunt mai mari decât orice acumulare de bunuri materiale“, a arătat Preafericirea Sa. 

Darul se primeşte cu evlavie, nu se răpeşte

Mântuitorul a poruncit mulţimii să stea pe iarbă pentru a primi hrana înmulţită pentru a trezi în sufletele lor sentimentul că aceasta este darul lui Dumnezeu care se primeşte prin smerenie, răbdare şi bunăcuviinţă. „Dacă i-ar fi lăsat în picioare pe toţi şi le-ar fi arătat pâinile şi peştii, mulţimile s-ar fi îmbulzit şi s-ar fi creat o stare de confuzie, de neorânduială. Vedem că Hristos Domnul doreşte ca darurile binecuvântate de El să fie primite cu rânduială, să fie primite şi într-o poziţie de smerenie, de aplecare şi de aşteptare. Nu de îmbulzeală şi de luptă pentru a ajunge primul la daruri. Darurile se primesc, nu se iau şi nici nu se răpesc. Însuşi modul de distribuire a pâinilor binecuvântate şi a peştilor binecuvântaţi are o semnificaţie spirituală, aceea de comuniune în rânduială, de primire a darurilor, nu de luptă pentru răpirea lor“, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.