Însemnări despre vârstele „Ziarul Lumina” la 5.000 de paşi
Vârstele copacilor se numără după cercurile concentrice formate în jurul miezului tulpinii. Ziarele sunt înrudite cu copacii prin fibra suportului lor de tipărire, dar vârstele lor pot fi deduse nu doar după patina hârtiei, ci, mai ales, prin lectura paginilor lor şi din ceea ce rămâne peste timp în cugetele şi în inimile oamenilor care le citesc.
Primii paşi i-a făcut Lumina în luna februarie 2005, asumat ca „ziar de reportaje, informaţii şi comentarii redactat din perspectivă creştină - ediţia pentru judeţul Iaşi”. Primul număr, din 7 februarie 2005, se deschidea cu articolul „Patriarhul Teoctist împlineşte azi 90 de ani”. Tot în prima pagină cititorul găsea „Calendarul zilei”, invitaţia de a asculta Radio TRINITAS, articolul-program semnat de directorul editorial Florin Zamfirescu, trimitere către o poveste moralizatoare, dar şi titluri incitante din actualitatea socială: „Liberalii nu vor acum să fuzioneze cu democraţii”, „Magistraţii vor purta, în semn de protest, o banderolă”, „Sute de oameni îngheaţă de frig în locuinţe”, „Seism de 7,1 grade în Filipine”. Echipa de început, alcătuită din jurnalişti care lucraseră în presa laică din Iaşi, încerca să facă ceea ce era dificil de făcut: o abordare echilibrată şi sinceră a mersului societăţii, cu reflectorul jurnalistului şi busola valorilor creştine. Vestitorul Ortodoxiei, periodicul de informaţie bisericească al Patriarhiei Române, saluta apariţia cotidianului de la Iaşi, în numărul din 31 martie 2005. Din 16 octombrie se adăuga noului cotidian Lumina de Duminică, suplimentul de weekend, orientat către cultură şi spiritualitate.
De la ziarul local la cotidianul Patriarhiei Române
Cotidianul de conţinut generalist cuprindea în primii ani informaţii economice, financiare, comentarii politice obiective, pagini de sănătate şi fitoterapie, agenda programelor radio şi TV, sport, jocuri logice, mica publicitate. Ponderea paginilor religioase era doar o treime din ziar.
Această structură editorială s-a păstrat şi în primul an de tranziţie de la cotidian local la cotidian naţional bisericesc, după întronizarea Preafericitului Părinte Daniel, al şaselea Patriarh al României (30 septembrie 2007) şi după înfiinţarea Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române (27 octombrie 2007). La 24 noiembrie 2007 Lumina devine Ziarul Lumina şi evoluează către obiective editoriale care dau prioritate promovării mai intense a învăţăturii de credinţă şi reflectării activităţilor multiple ale Bisericii în societate. Concomitent, respectând la rigoare neutralitatea politică a Bisericii, dar asumându-şi responsabilitatea civică, ziarul îşi restrânge treptat spaţiul alocat dezbaterilor partizane din spaţiul public românesc, dar îşi păstrează interesul pentru problemele majore din agenda cetăţeanului. Astfel, Ziarul Lumina se defineşte ca un cotidian de spiritualitate, angajat în viaţa Bisericii, cu deschidere către actualitatea socială.
Cotidian naţional cu patru ediţii regionale (2009-2019)
După stabilirea la Bucureşti a redacţiei centrale, în toamna anului 2007, a urmat extinderea ariei de difuzare către judeţele din Muntenia şi Dobrogea, apoi către Transilvania, Oltenia şi Banat. Odată cu adresabilitatea către cititorii din diferite zone ale ţării a fost exprimată ideea publicării unor ediţii regionale, complementare cu Ediţia Naţională. La 2 februarie 2009 apărea la Iaşi Ediţia de Moldova, iar în cursul anului următor au fost lansate ediţiile de Transilvania, Oltenia şi Banat, cu subredacţii la Sibiu, Cluj-Napoca, Craiova şi Timişoara. La Ediţia Naţională, tipărită în 8 pagini între anii 2012 şi 2019, se adăugau, în fiecare zi, caiete de 4-8 pagini cu specific local (cuvinte de învăţătură ale ierarhilor, evenimente liturgice şi cultural-educative, proiecte social-caritative).
Coordonatele strategiei editoriale din acea perioadă pot fi identificate în arhiva ziarului: iniţierea redactării unor articole de tip analiză pe tema familiei creştine, prezentarea sistematică a lucrărilor de construire a Catedralei Naţionale, implementarea unor proiecte de actualitate socială: Memoria Bisericii, Pe uliţa satului, Pagina agricultorului, Filantropia Bisericii, Sfatul psihologului, Pagina de sănătate, Fitoterapie, Repere şi idei, Utile.
Tematicile anilor omagiali şi comemorativi au reprezentat pentru Publicaţiile LUMINA, în general, şi pentru cotidian, în mod special, direcţii de activitate jurnalistică misionară. Ora de Religie din învăţământul public, pastoraţia familiei creştine şi a tinerei generaţii într-o societate secularizată progresiv, promovarea şi apărarea dreptei credinţe şi a imaginii Bisericii, legăturile cu diaspora ortodoxă română, identitatea ortodoxă românească într-o societate pluralistă şi multiculturală sunt domenii abordate cu consecvenţă în paginile ziarului. Articolele din această perioadă nu sunt scrise doar de membrii redacţiei şi de colaboratori teologi. Avem contribuţii de excepţie din partea unor prestigioase personalităţi ale ştiinţei şi culturii: academicieni, profesori universitari, medici, scriitori, sociologi, psihologi, pedagogi, artişti. Paginile de Filantropia Bisericii au pus în lumină chipuri de preoţi vrednici şi de ostenitori smeriţi din toate zonele ţării, precum şi aşezăminte caritabile şi proiecte de durată în care se împleteşte iubirea de Dumnezeu cu „taina fratelui”.
Perioada suplimentelor tematice
În căutarea unor formule noi de relaţionare cu colaboratorii şi cu cititorii, Ziarul Lumina şi Lumina de Duminică au realizat, în perioada 2010-2018, suplimente tematice, în cooperare cu alte instituţii sau cu sectoare specializate ale Administraţiei Patriarhale.
Primul supliment tematic, realizat prin colaborarea cu un grup academic de la centrele de dialog interdisciplinar între Religie, Filosofie şi Ştiinţă de la Universitatea Bucureşti şi de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”-Iaşi, s-a numit „Lumina cunoştinţei”. Articolele pot fi lecturate şi pe site-ul ziarului. Contribuţiile arhid. Adrian Sorin Mihalache, spirit enciclopedist şi neobosit realizator de emisiuni la televiziunea Patriarhiei, au fost deosebit de apreciate şi publicate în volum, la Editura TRINITAS.
„Lumina literară şi artistică” a fost inspirată de „Foişoara Telegrafului Român” şi a primit în paginile ei poezie, proză, eseu, critică literară, de teatru şi film, creaţii inedite ale unor autori consacraţi, dar şi ale unor tineri pasionaţi de literatură şi artă.
În colaborare cu Sectorul pelerinaje al Patriarhiei Române şi cu Basilica Travel a fost realizat suplimentul bilunar, lunar sau bimensual „Lumina pelerinului”. Au fost promovate itinerarii de pelerinaje în ţară şi în străinătate, s-au scris reportaje despre locuri sfinte care, prin frumuseţile naturale şi spirituale, îi apropie pe oameni de tainele credinţei şi ale cunoaşterii darurilor lui Dumnezeu.
Cooperarea cu Sectorul teologic-educaţional al Administraţiei Patriarhale, cu profesorii de la şcolile teologice de nivel universitar şi preuniversitar, cu profesorii de Religie din învăţământul public, cu elevi şi studenţi, s-a materializat prin suplimentul „Lumina educaţiei”. O selecţie de articole făcută de Alexandru Mălureanu a fost publicată chiar cu titlul suplimentului, într-un volum de 560 de pagini, în colecţia „Media Christiana” a Editurii TRINITAS. Ziarul Lumina publică periodic şi suplimentul „Lumina cărţii”, pentru promovarea noutăţilor de la cele trei edituri ale Patriarhiei.
Colecţia „Media Christiana“ - Seria LUMINA, de la Editura TRINITAS
Inaugurată în anul 2012, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, colecţia „Media Christiana” - Seria LUMINA s-a deschis cu un volum de convorbiri duhovniceşti: Dialoguri ortodoxe la început de mileniu: 30 de interviuri cu ierarhi ortodocşi. O mărturie edificatoare că textele valoroase pot rezista trecerii timpului şi nu se pierd odată cu apariţia ziarului din ziua următoare.
Cele 25 de volume ale seriei pun selectiv în biblioteci texte alese din paginile de ziar, cu teme dintre cele mai actuale: viaţa spirituală şi provocările societăţii contemporane, religia în modernitate, chipuri de părinţi duhovniceşti, profesori şi educatori care au contribuit la formarea multor generaţii de oameni, dialogul dintre Teologie, Filosofie şi Ştiinţă, coordonate şi împliniri ale operei filantropice a Bisericii, reportaje, interviuri, editoriale şi creaţii literare.
Lista autorilor din colecţie, unii dintre ei ostenitori în redacţia ziarului, alţii colaboratori externi fideli, confirmă deschiderea către receptarea şi promovarea perspectivelor creştine asupra culturii şi societăţii. Împreună cu celelalte două serii ale colecţiei „Media Christiana” (Seria Radio TRINITAS şi Seria TRINITAS TV), Seria LUMINA cultivă legătura dintre presă şi carte şi îndeamnă pe nativii digitali la citit.
Ediţia Naţională unitară de 16 pagini
După programul cultural-mediatic din Anul Centenar 2018 s-a intensificat conştiinţa demnităţii şi unităţii naţionale, într-o lume în permanentă schimbare. În contextul diversificării modalităţilor de comunicare digitală şi al păstrării publicaţiilor eparhiale care reflectă evenimentul local şi regional, am căutat noi posibilităţi de conjugare a eforturilor presei scrise centrale cu ale celorlalte mijloace de comunicare ale Bisericii.
De la 30 septembrie 2019, cotidianul Patriarhiei Române este tipărit integral color, într-o ediţie unitară ce se distribuie la toţi abonaţii. Tirajul principal este realizat la Imprimeria Pharos a Patriarhiei Române.
Paginile de actualitate religioasă sunt realizate pe baza ştirilor şi corespondenţelor din toate eparhiile, din ţară şi din diasporă, iar reportajele, interviurile, documentarele şi celelalte tipuri de articole sunt inspirate din viaţa de fiecare zi a oamenilor din toate straturile societăţii. Printr-o cooperare dinamică cu componentele audiovizuale şi digitale ale Centrului de Presă BASILICA şi prin prezenţa în timp real pe site-ul www.ziarullumina.ro şi în reţelele sociale, Ziarul Lumina cultivă relaţia dintre presa tipărită şi noile tehnologii ale informaţiei şi comunicării. Săptămânal, din colecţia de fotografii artistice, cititorii pot admira „Sclipirile Luminii”.
Câte ceva despre echipa editorială şi administrativă
Într-un discurs despre calităţile misionarului mediatic, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel accentua exigenţele jurnalismului creştin: credinţă matură, cultură solidă, comunicabilitate dinamică cultivată profesional, conştiinţă misionară şi responsabilitate eclesială, starea spirituală de pace şi bucurie pentru slujire, discernământ multiplu, respect şi răbdare pentru alţii. Multe dintre aceste trăsături se regăsesc şi în profilurile celor care au lucrat sau lucrează la Ziarul Lumina. De la început au fost împreună jurnalişti şi teologi, clerici şi mireni, bărbaţi şi femei. Unii au venit, au lucrat o perioadă, apoi au plecat la alte instituţii de presă sau către alte domenii de activitate. În ţară sau în străinătate.
Avem astăzi o echipă valoroasă, cu tineri de toate vârstele. Îi regăsim în caseta redacţională din pagina 14. Avem colegi doctori în teologie, doctori în filologie, cu studii universitare de jurnalism, scriitori consacraţi, IT-işti, specialişti în tehnoredactare şi art design. Dar ne amintim şi de cei care nu mai sunt printre noi: Florin Zamfirescu, primul director editorial, fotograful Constantin „Nony” Popa, profesorul Constantin Milică. De cei care s-au pensionat, dar au rămas aproape: Dumitru Manolache, Tudor Călin Zarojanu. De consilierii patriarhali care au în prezent alte responsabilităţi: pr. Constantin Sturzu, pr. Cosmin Daniel Pricop, Cosmin Olinici. Menţionăm şi câteva nume ale unora dintre cei mai fideli colaboratori: PS Episcop-vicar Timotei Prahoveanul, scriitorii Costion Nicolescu, Grigore Ilisei şi Ştefan Mitroi, arhim. Mihail Daniliuc, pr. Adrian Agachi, pr. Paul Siladi, Nicuşor Deciu. Şi lista poate continua.
Dacă la cei 5.000 de paşi editoriali ai Ziarului Lumina adăugăm şi conţinuturile specifice ale ediţiilor regionale, ale Luminii de Duminică şi ale Vestitorului Ortodoxiei, obţinem o imagine sugestivă a misiunii presei angajate în slujirea comunităţii de credinţă.
La o privire obiectivă asupra tuturor articolelor din cele 5.000 de ediţii tipărite până acum se descoperă un registru larg de conţinuturi, sentimente şi idei. În prim-plan sunt Sfânta Scriptură şi scrierile Sfinţilor Părinţi, dreapta învăţătură a Bisericii. Hotărârile Sfântului Sinod, comunicatele oficiale, cuvintele pastorale şi mesajele Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi ale ierarhilor din ţară şi din diasporă au locul lor bine definit în ziar.
Dar paginile ziarului s-au făcut de multe ori areopag al timpurilor moderne în care voci cu timbre şi intensităţi diferite îşi exprimă gândurile şi emoţiile, pun întrebări şi caută răspunsuri, în mod liber şi asumat. Singurele condiţii rămân cele de la fondarea publicaţiei: onestitate în căutarea adevărului şi respectul demnităţii tuturor oamenilor.