Învățământul religios în școlile din Austria
Atitudinea Austriei față de religie și învățământul religios este istoric semnificativ marcată de moștenirea habsburgică. Austria este prin tradiție o țară majoritar romano‑catolică. Dacă după Reformă imperiul s‑a declarat deschis susținător al Bisericii Romano‑Catolice, sprijinind Contrareforma inclusiv militar, după cea de‑a doua Conflagrație mondială, Austria adoptă o atitudine prietenoasă față de religii, de libertatea religioasă și, firește, față de învățământul religios, valabilă, în linii mari, până astăzi.
Despre învățământul religios ortodox din Austria se poate discuta din cel puțin trei perspective, și anume: 1. ora de religie confesională propriu‑zisă, din clasele 1‑12/13; 2. Formarea profesorilor de religie ortodoxă într‑un studiu postliceal (6 semestre, „Bachelor of Education”); 3. specializarea profesorilor de religie într‑un masterat la Universitatea Viena dedicat predării religiei ortodoxe în școli, condus chiar de către un român, în persoana părintelui profesor Ioan Moga (4 semestre, „Master of Arts”).
În articolul de față mă limitez la a schița pentru publicul românesc principalele repere organizatorice și metodologice ale orei de religie, proprii primilor 12‑13 ani de școală. Însă pentru a putea intra în subiect, mai este necesară o scurtă precizare despre sistematizarea învățământului austriac. În primul rând, în absolvirea primelor nouă clase este prevăzut învățământul obligatoriu. Ca atare, sistemul educațional este împărțit în: treapta primară - clasele 1‑4; treapta secundară I - clasele 5‑8; treapta secundară II - clasele 9‑12/13. Prima mare decizie pe care un copil trebuie să o ia, evident, împreună cu părinții, este chiar la vârsta de 10 ani, după terminarea școlii primare. Dacă acesta are note bune, prima variantă e să opteze pentru o școală gimnazială care include clasele 5‑12, cu scopul de a susține bacalaureatul. Dacă notele nu sunt suficient de mari ori copilul nu urmărește obținerea diplomei de bacalaureat, urmează o școală cu învățământul „mijlociu”, care presupune absolvirea claselor 5‑8. Ulterior există posibilitatea ori să mai studieze un an la o școală politehnică - pentru a avea minimul necesar de 9 ani de școală obligatorii, urmați de frecventarea unei școli de meserii -, ori de înscrierea la o școală profesională superioară care cuprinde clasele 9‑13, având posibilitatea de a susține examenul de bacalaureat.
Cadrul legislativ al predării religiei în Austria
Legea de bază care reglementează învățământul religios pe teritoriul Austriei datează din 13 iulie 1949 și consemnează la art. 1 următoarele: „Ora de religie aparținând confesiunii [pe care o reprezintă] este obiect obligatoriu («Pflichtgegenstand») pentru toți elevii, care fac parte dintr‑o Biserică sau asociație religioasă recunoscută în mod legal de către stat...” Treptele școlare la care se aplică legea aceasta sunt cele din treapta primară (clasele 1‑4) și cea secundară I (5‑8), cu excepția gimnaziilor. Până la 14 ani împliniți, părinții decid pentru copil, dacă acesta urmează sau nu să participe la ora de religie. De la 14 ani însă, elevul sau eleva poate opta în nume propriu pentru retragerea de la ora de religie. Aceasta este posibilă doar în primele cinci zile ale anului școlar, prin depunerea unei cereri scrise de mână de către părinți sau de către copil la direcțiune. În lipsa acestei cereri, copilul este automat înregistrat de către stat la ora de religie.
La sfârșitul anului școlar, elevii înscriși la ora de religie primesc o notă egală în valoare cu oricare altă notă primită la celelalte materii.
Constituirea unei ore de religie ortodoxă
Pentru a putea fi organizată o oră de religie într‑o școală este necesar numărul minim de 3 elevi înscriși, iar începând de la 10 elevi înscriși se poate organiza o a doua oră de religie în școala respectivă. Astfel, elevii pot fi împărțiți în două grupe, în funcție de vârstă. Limba de predare este, bineînțeles, cea germană. Responsabilul organizatoric pentru orele de religie dintr‑o zonă administrativă din Austria e un inspector de religie, care la rândul său se află în jurisdicția unui oficiu de învățământ. În cazul învățământului religios ortodox, acesta este coordonat în acest moment de Înaltpreasfințitul Părinte Arsenios Kardamakis, Mitropolit ortodox grec al Austriei și Exarh pentru Ungaria și Europa Centrală. Practic, statul austriac, de tradiție catolică, susține din fonduri proprii organizarea și funcționarea unei linii de învățământ ortodoxe, fără ca în vreun fel să se amestece în chestiunile interne ale acesteia. Ca un ultim aspect organizatoric ar mai fi de amintit că o dată pe an se organizează Întâlnirea Tineretului Panortodox din Austria, în anul 2016 având loc cea de-a șasea ediție de acest fel. Cu acest prilej, episcopii ortodocși din Austria, împreună cu elevii, slujesc Sfânta Liturghie, urmând ca după‑amiază, elevi de diferite naționalități să se cunoască între ei, să socializeze și să participe la diferite activități ortodoxe.
Învățământul religios din Austria e organizat de către Biserică și finanțat de către stat
Toți episcopii din Bisericile Ortodoxe surori din Austria, întruniți într‑o adunare bianuală, discută într‑o comisie situația orei de religie și decid împreună asupra materialelor didactice și planurilor metodologice ce urmează să fie constituite și recunoscute oficial de Biserică în actul de predare a religiei ortodoxe. Aici trebuie specificat că pentru Austria există două manuale oficiale, aprobate de către toate Bisericile Ortodoxe, după care se predă religia. Primul instrument didactic este o Biblie cu imagini și povestiri pentru ciclul primar, iar al doilea este o primă traducere a Evangheliilor și a Faptelor Sfinților Apostoli în limba germană, împreună cu câțiva psalmi, rostiți mai des în cadrul liturgic al Bisericii, pentru ciclul secundar. Tipărirea și distribuirea acestor materiale didactice într‑un număr egal cu elevii înscriși în anul respectiv la ora de religie este suportat în integralitate de Asociația Biblică Austriacă. Atât manualele, cât și planurile de învățământ au fost editate de părintele profesor dr. Johann Kramer, sub auspiciile unui consiliu științific compus din profesori universitari de teologie ortodoxă, și aprobate în ședința Adunării episcopale din Austria, după care au fost implementate în școli. Scopul principal al acestor planuri de învățământ este sensibilizarea și apropierea elevilor de credința și Biserica Ortodoxă.
În concluzie, învățământul religios din Austria e organizat de către Biserică și finanțat de către stat. Acest fapt reprezintă o șansă imensă pentru o misiune mai eficientă a Bisericii Ortodoxe și pentru educarea tinerilor de către dascăli școliți sau specializați în Austria. Aceștia pot, înainte de toate, aplica mai bine valorile Ortodoxiei realităților societății austriece (diferite de cele românești!) și astfel să contribuie la promovarea idealului Bisericii față de societatea în care i‑a fost dat să existe, prin cultivarea dimensiunii religios‑eclesiale a elevilor, educați altfel strict secular de către școli.