Ionel Haiduc a fost reales preşedinte al Academiei Române

În Adunarea Generală de joi, care a avut loc la sediul forului cultural şi ştiinţific românesc, academicianul Ionel Haiduc l-a depăşit pe contracandidatul său, Viorel Barbu, obţinând astfel un al doilea mandat la preşedinţia Academiei Române. Pe 22 aprilie vor fi aleşi vicepreşedinţii şi secretarul general. Haiduc a menţionat că programul managerial cuprinde idei care au în vedere "promovarea cercetării de excelenţă în Academie, creşterea vizibilităţii acesteia în societatea românească şi în viaţa ştiinţifică internaţională".

Academicianul Ionel Haiduc a obţinut un al doilea mandat la preşedinţia Academiei Române, în urma alegerilor desfăşurate joi, în cel de-al doilea tur primind 83 de voturi din 127 exprimate, în timp ce contracandidatul său, Viorel Barbu, preşedinte al filialei Iaşi a Academiei Române, a fost susţinut doar de 43 de membri. Mulţumind celor care l-au "lăudat", preşedintele Academiei Române a declarat că împarte laudele cu membrii echipei sale, colegii din Biroul Prezidiului, în timp ce criticile şi le asumă. "Greul de-abia acum începe. Voi încerca să fac tot ce trebuie făcut, potrivit programului managerial, şi să ţin cont de sfaturile şi ideile care vor fi transmise de colegii din Prezidiu şi din Adunarea Generală şi sper să am, în continuare, o echipă cu care să pot lucra aşa cum am lucrat cu echipa de până acum", a mai spus Ionel Haiduc academicienilor prezenţi în Aula Academiei. Haiduc a menţionat că programul managerial cuprinde idei care au în vedere "promovarea cercetării de excelenţă în Academie, creşterea vizibilităţii acesteia în societatea românească şi în viaţa ştiinţifică internaţională, participarea Academiei Române la activităţile organizaţiilor şi instituţiilor interacademice din Europa şi, nu în cele din urmă, de administrarea unui patrimoniu care devine, într-un fel, o povară, pentru că scopul Academiei este legat de viaţa ştiinţifică şi culturală şi nu atât de administrarea unui patrimoniu agricol sau forestier". Ionel Haiduc a precizat că Academia Română, prin institutele sale - Institutul de biologie, Institutul de biologie celulară, Institutul de chimie macromoleculară şi cel de chimie-fizică - a obţinut finanţări pentru patru programe în valoare de 40 milioane de euro pentru infrastructură şi programe post-doctorale de cercetare de circa două-trei milioane de euro, pe perioade de până la trei ani. Doctor în chimie şi profesor la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, Ionel Haiduc este membru titular al Academiei Române din 1991 şi Doctor Honoris Causa al universităţilor politehnice din Iaşi, Bucureşti şi Timişoara. Pe 22 aprilie se aleg vicepreşedinţii Referindu-se la competiţia propriu-zisă, Haiduc a caracterizat-o ca fiind "destul de strânsă", apreciind proiectele manageriale ale contracandidaţilor săi "asemănătoare", dat fiind faptul că doreau cu toţii acelaşi lucru, respectiv promovarea cercetării de calitate în Academie, sprijinirea tineretului, colaborări interne şi internaţionale. În 22 aprilie, Adunarea Generală îi va alege pe cei patru vicepreşedinţi şi pe secretarul general al Academiei Române, membrii în Biroul Prezidiului Academiei, candidaturile trebuind să fie depuse până pe 12 aprilie. În prezent, Biroul Prezidiului Academiei Române este format din Ionel Haiduc (preşedinte), vicepreşedinţii Dan Berindei, Marius Sala, Marius Iosifescu şi Florin Filip şi secretarul general Ion Păun Otiman. Toţi membrii prezidiului au mandate de patru ani şi nu pot avea mai mult de două mandate consecutive.