Istoricul Răzvan Theodorescu a făcut apel la elaborarea unei „adevărate istorii a comunismului“
Istoricul Răzvan Theodorescu a făcut, luni, în Aula Academiei Române, un apel la elaborarea unei „adevărate istorii a comunismului“, care ar trebui să ţină seama de „nuanţele şi efectele colaterale asupra indivizilor şi comunităţilor“. „Dorim cu toţii o adevărată istorie a comunismului, care nu a fost nicidecum o paranteză în istoria noastră“, a spus acad. Răzvan Theodorescu, în deschiderea conferinţei „România la sfârşitul anilor â50 în context naţional şi internaţional“, organizată de Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, în colaborare cu Academia Română. El a adăugat că „acestă istorie este mult mai sinuoasă, mult mai nuanţată şi mai plină de efecte colaterale asupra indivizilor şi a colectivităţilor decât credem astăzi, când nu cunoaştem adevăratul context în toate meandrele sale“. Reputatul istoric a rememorat contextul exmatriculării sale din Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti, în anul 1955, în urma unor acuzaţii de „împăciuitorism, antisovietism, apartenenţă la un grup spiritualist, elitism“. La o jumătate de secol de la cele întâmplate atunci, Răzvan Theodorescu a elogiat, în ceea ce a numit „o mărturie“ asupra istoriei anilor â50, comportamentul demn al unor străluciţi dascăli ai săi, precum profesorii Andrei Oţetea ori Constantin Daicoviciu. O trecere în revistă a contextului internaţional de la sfârşitul anilor â50 a fost făcută de acad. Florin Constantiniu. În opinia istoricului, „represiunile, excluderile din PMR, arestările, care au caracterizat cea de-a doua glaciaţiune“ manifestată în anii â50 în România, ca şi retragerea trupelor sovietice din ţara noastră au „cauze externe, fiind o consecinţă a politicii Kremlinului“. Constantiniu consideră că represiunile din societatea românească nu reprezintă altceva decât „o modalitate prin care liderii comunişti autohtoni doreau să-şi manifeste loialitatea faţă de Moscova“. Conferinţa „România la sfârşitul anilor â50 în context naţional şi internaţional“ a continuat, ieri, pe secţiuni, la sediul Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, printre temele propuse dezbaterii figurând persecuţiile asupra studenţimii române în anii 1958-1959, campania de colectivizare, represiunea asupra intelectualilor, rezistenţa anticomunistă din zona Vrancea.