Jumătate de secol de vrednică păstorire

Ziua de 4 martie 1962 reprezintă momentul începutului unei noi pagini de istorie în cuprinsul Mitropoliei Banatului. Este ziua în care actualul Întâistătător al Mitropoliei Banatului, Înalt Preasfinţitul Nicolae, era întronizat în Catedrala mitropolitană din Timişoara.

Documentele, cu valoare de arhivă, aflate în patrimoniul Centrului eparhial din Timişoara, precum şi revistele teologice de la acea vreme, între care "Mitropolia Banatului" (anul XII, nr. 1-4, ianuarie-aprilie 1962), ne oferă mărturii peste timp cu privire la acest important eveniment din viaţa bisericească bănăţeană. Astfel, aflăm că, după ce la data de 17 februarie 1962 Colegiul Electoral Bisericesc l-a ales, în unanimitate, pe Preasfinţitul Episcop al Aradului dr. Nicolae Corneanu în scaunul de Arhiepiscop al Timişoarei şi Caransebeşului şi Mitropolit al Banatului, rămas vacant prin pensionarea mitropolitului dr. Vasile Lăzărescu, în ziua de 24 februarie a avut loc la sediul Departamentului Cultelor ceremonia de înmânare a decretului Consiliului de Stat al Republicii Populare Române. Această ceremonie a avut loc atât pentru noul Mitropolit al Banatului, cât şi pentru noul episcop al Romanului şi Huşilor, Partenie Ciopron (fost episcop al Armatei Române). Pentru ziua de duminică, 4 martie, s-a stabilit ceremonia întronizării în Catedrala mitropolitană din Timişoara, a noului ierarh al Mitropoliei Banatului. Dimineaţa, au sosit la Gara de Nord din Timişoara patriarhul Justinian împreună cu IPS Nicolae şi alţi membri ai Sfântului Sinod. La ora 9:15, ierarhii rânduiţi pentru săvârşirea Sfintei Liturghii s-au deplasat la catedrală, iar la ora 9:45, patriarhul Justinian, împreună cu noul Mitropolit au fost conduşi, în sunetul prelung al clopotelor, de la reşedinţă la catedrală, de sute de preoţi, monahi şi credincioşi. Sfânta Liturghie a fost săvârşită de către patriarhul Justinian, alături de noul Mitropolit, de mitropolitul Firmilian al Olteniei, episcopii Teofil al Clujului şi Valerian al Oradiei şi numeroşi preoţi şi diaconi, la eveniment participând şi numeroase oficialităţi de stat. La sfârşitul Sfintei Liturghii, pe solee, episcopul-vicar patriarhal Teoctist Botoşăneanul, viitorul patriarh, a dat citire Gramatei patriarhale. După zeci de ani, tânărul ierarh Teoctist Arăpaşu, ajuns patriarh al Bisericii noastre, îi scria IPS Nicolae: "Mă număr printre cei care V-au fost alături, acum patru decenii (este vorba despre anul 2002, când s-au împlinit 40 de ani de arhipăstorire ai IPS Nicolae - n.n.), ca membri ai Sfântului Sinod, în ziua în care aţi primit, cu adâncă pătrundere de sine, această încredinţare din partea Măritului Colegiu Electoral Bisericesc. Câteva zile mai apoi, la 4 martie 1962, ne-a fost dat să rostim, în cadrul solemnei ceremonii de instalare, din frumoasa catedrală a oraşului Timişoara, Gramata Sfântului Sinod. Ne emoţionează şi acum, după patru decenii, amintirea acelor înălţătoare momente". După momentul citirii gramatei, patriarhul Justinian a înmânat noului chiriarh cârja mitropolitană. În continuare, a aşezat pe capul noului mitropolit camilafca cu cruce, rostind pentru a doua oară: "Vrednic este!" A treia oară a rostit formula "Vrednic este!" când noul mitropolit a fost aşezat pe tronul mitropolitan. Luând cuvântul, patriarhul Justinian Marina s-a adresat mai întâi noului Arhiepiscop al Timişoarei şi Mitropolit al Banatului, spunând, printre altele: "Fiind toate cele rânduite de pravilele bisericeşti şi de legile ţării, împlinite, Înalt Preasfinţia Ta eşti, de azi înainte, înscăunat ca ierarh canonic al acestei străvechi şi frumoase mitropolii ortodoxe, din partea de apus a ţării noastre. (...) Vei păstori ca mitropolit peste plaiuri şi aşezări româneşti, care au cunoscut, din cele mai vechi timpuri, o viaţă bisericească bine rânduită, cu ierarhi vrednici, al căror nume s-a înscris pentru veşnicie în istoria Bisericii noastre. (...) Dar pilda pe care se cuvine să o ai întotdeauna înaintea minţii şi inimii Înalt Preasfinţiei Tale este Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş, cel mai bun şi mai vrednic ierarh din câţi au păstorit obştea dreptcredincioasă de pe meleagurile bănăţene, ale cărui rugăciuni neîncetate către Domnul sunt reazim puternic al Bisericii din Banat. (...) Cu aceste cuvinte nezdruncinate în cugetele noastre, astăzi, când după datinile şi rânduielile Bisericii Ortodoxe, Noi Te-am aşezat ca Mitropolit canonic al Banatului, înălţăm gândurile noastre şi rostim, din inimi smerite, o rugăciune către Dumnezeu". Vădit emoţionat, IPS Nicolae a rostit un cuvânt în care a vorbit mai întâi despre misiunea lui Moise, de a scoate poporul ales din captivitatea egipteană. Apoi a scos în evidenţă faptul că, deşi slujirea la care a fost chemat este una grea, nădăjduieşte în ajutorul Sfântului Duh, Care vine slăbiciunilor tuturor într-ajutor. Adresându-se direct clerului şi credincioşilor din eparhie şi mitropolie, tânărul Mitropolit a spus: "Trebuie să avem dragoste unii faţă de alţii, pentru că ea este semnul după care se recunoaşte orice creştin. În dragoste aş vrea să se desfăşoare toată munca ce-o încep acum la voi. Şi numai atunci voi socoti că mi-am împlinit datoria, când, din orice voi înfăptui, va răzbate doar dragostea. Cu inimă caldă, voi primi pe toţi cei ce vor avea dorinţa de a se apropia de mine. Cu suflet deschis, mă voi apropia de toţi cei ce vor avea trebuinţă de mine". A urmat apoi agapa festivă, la care au luat cuvântul mitropolitul Firmilian al Olteniei; episcopul Valerian al Oradiei; protopopul Lugojului, Toma Bujor; episcopul evanghelic Gheorghe Argay, de la Sibiu; viceepiscopul reformat Iuliu David, de la Cluj-Napoca; protopopul Ştefan Tomici al Vicariatului ortodox sârb din Timişoara; vicarul general Ferdinand Cziza, din partea Bisericii Romano-Catolice; protopopul evanghelic din Banat, Franian Nosner; episcopul unitarian Lajos Kovacs, de la Cluj-Napoca; rectorul Institutului Teologic Protestant din Cluj-Napoca, Istvan Juhasz; prof. Dumitru Dogaru, secretarul general al Departamentului Cultelor, şi dr. Ernest Neumann, prim-rabinul Timişoarei, şi alţii.