Jumătate dintre românii din diasporă vor să se întoarcă acasă

47% dintre românii care au emigrat vor să se întoarcă în ţară pentru a fi „din nou acasă”, „pentru a fi lângă cei dragi” şi pentru că vor „să facă ceva pentru a ajuta România”, potrivit unui studiu RePatriot despre diaspora românească.

Printre motivele pentru care cealaltă jumătate a românilor din diasporă au reţineri în a reveni în ţară se numără corupţia, nivelul de trai scăzut şi lipsa locurilor de muncă. Reprezentanţii RePatriot susţin că este necesar ca autorităţile să simplifice procedurile pentru recăpătarea cetăţeniei române şi pentru recunoaşterea diplomelor din străinătate.

Jumătate dintre românii din diasporă vor să se întoarcă acasă, potrivit unui studiu anual despre diaspora românească, realizat la comanda RePatriot, un proiect al Romanian Business Leaders (RBL). Aceştia doresc să revină pentru că „vreau să fiu din nou acasă” (73% dintre respondenţi), pentru „a fi alături de cei dragi”, pentru că vor să facă ceva „pentru a ajuta România”, „pentru a petrece în ţară anii de pensie” sau „pentru a deschide o afacere în România”. Dintre românii emigrați, 46% vor să investească în România şi consideră că cele mai atractive domenii sunt turismul (34%) și agricultura (39%).

Pe de altă parte, cealaltă jumătate a respondenţilor au arătat că printre motivele pentru care, cel puţin deocamdată, exclud o întoarcere în ţară se numără corupţia şi climatul politic actual, mentalitatea, nivelul de trai scăzut şi lipsa locurilor de muncă. Printre cei care au răspuns chestionarului online în perioada iulie-august se numără români emigraţi în ţări precum Spania, Italia, Marea Britanie, Irlanda, Germania, SUA, Franţa, Canada, Austria sau Norvegia. „Dacă aceste probleme s-ar ameliora, împreună cu îmbu­nătățirea sistemului sanitar, a sistemului educațional, aceștia ar lua în considerare repatrierea”, a declarat Adina Nica, Managing Director Open-I Research, agenţia de cercetare care a realizat sondajul. Totodată, şi anumite chestiuni birocratice îi îndepărtează pe români de ţară şi de ideea de a dezvolta afaceri acasă ori a-şi găsi un loc de muncă în România. „Tendințele din studiile RePatriot și din alte date publice nu sunt încurajatoare, însă acest lucru trebuie să reprezinte un motiv în plus să găsim urgent soluții. Una dintre ele o reprezintă platforma RePatriot Jobs, în care cât mai multe companii ar trebui să posteze oferte de joburi și internshipuri atractive”, a susţinut Adela Jansen, membru al echipei RePatriot şi director Resurse Umane la BRD și coordonatorul Coaliției pentru Dezvoltarea României. 
În consecinţă, reprezentanţii RePatriot au cerut autorităţilor române simplificarea procedurilor pentru recăpătarea cetăţeniei române, „care ar trebui să se poată face printr-o simplă cerere şi să nu dureze mai mult de 30 de zile”, pentru exprimarea votului şi pentru recunoaşterea diplomelor din străinătate. De asemenea, „solicitarea a nenumărate acte, pe care statul român le deține oricum (certificat de naștere, de căsătorie, renun­țarea la cetățenie), reprezintă acte birocratice inutile și nerelevante”, în opinia RePatriot.

Totodată, Dragoş Anastasiu, membru RBL, a cerut adminis­tra­ției eliminarea anumitor bariere administrative și comportamentale şi a vorbit despre necesitatea de a oferi şi primi respect în orice activitate şi în orice moment. În fiecare an, în ­luna august, RePatriot organizează şi promovează Zilele Dias­porei – evenimente menite să le arate fiilor plecaţi în străinătate respectul faţă de munca lor, faţă de decizia de a investi în dezvoltarea comunităţilor locale. „Un semn de respect ar fi ca fiecare dintre cei peste 3.000 de primari din România să-și cunoască propria diasporă și să adreseze în scris, anual, o in­vitație fiecărui român din diaspora care provine din localitatea sa.

Dacă astfel de acțiuni ar ­deveni realitate, toți românii din diaspora s-ar simți tratați cu respect, iar acest lucru ­este fundamentul pentru tot ce ­înseamnă decizia fiecăruia de a se reîntoarce în România”, susţin, într-un comunicat, reprezentanţii RePatriot. Astfel de întâlniri s-au organizat deja în comunităţi precum Ieud, Râşnov, Suceava, Oradea, Iaşi, Negreşti-Oaş, Răcari, Rugineşti - Vrancea, manifestări viitoare fiind programate la Bacău (23-25 august), Sângeorz-Băi şi Bistriţa (23 august) sau Dolheşti (Suceava).