Justiţia, paralizată de protestul magistraţilor

▲ Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, peste o sută de judecătorii şi 12 curţi de apel, din totalul celor 15 existente în ţară, au adoptat hotărâri cu privire la însuşirea unei forme de protest ▲ Astfel, s-a decis încetarea activităţii de judecată de către Curţile de Apel Alba Iulia, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Galaţi, Oradea, Piteşti, Suceava, Ploieşti, Iaşi, Braşov şi Târgu-Mureş ▲

Aproximativ 80% din instanţe au decis până în prezent suspendarea activităţilor, dintre care 12 curţi de apel, 31 de tribunale, peste o sută de judecătorii şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit datelor prezentate de Reţeaua Naţională a Adunărilor Generale ale Judecătorilor (RNAG). „RNAG este o structură ce cuprinde câte un judecător de la fiecare instanţă judecătorească, desemnat ca punct de contact de către adunarea generală a judecătorilor, care va transmite informaţii utile din instanţa sa şi va primi informaţii utile de la alte instanţe, precum şi de la autorităţi, cu privire la demersurile efectuate în vederea întăririi statutului magistraţilor“, se arată într-un comunicat al RNAG, semnat de judecătorii Cristi Danileţ şi Adrian Neacşu. 12 curţi de apel din 15 au decis încetarea activităţii În urma adunărilor generale a RNAG, până în 1 septembrie au adoptat hotărâri cu privire la însuşirea unei forme de protest Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi 12 curţi de apel, din totalul celor 15 existente în ţară. Astfel, s-a decis încetarea activităţii de judecată de către Curţile de Apel Alba Iulia, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Galaţi, Oradea, Piteşti, Suceava, Ploieşti, Iaşi, Braşov şi Târgu-Mureş. Celelalte trei curţi de apel rămase au programate adunările generale în perioada imediat următoare. De asemenea, 31 de tribunale şi peste o sută de judecătorii au avut, până la 1 septembrie, adunările generale ale judecătorilor, în care s-a decis încetarea activităţii de judecată. „Circa 80% din totalul instanţelor din România au aderat la derularea unor forme de protest. Toate au optat până acum la încetarea activităţii de judecată, majoritatea începând cu 1 septembrie 2009, restul începând cu 7 septembrie 2009“, se arată în comunicatul RNAG. Magistraţii solicită salarizarea la nivelul celorlalte două puteri în stat Judecătorii solicită salarizarea la nivelul celorlalte două puteri în stat, respectiv stabilirea coeficienţilor de salarizare pentru judecătorii definitivi începând de la nivelul de salarizare al secretarului de stat şi până la coeficientul maxim, trecerea bugetului instanţelor judecătoreşti de la Ministerul Justiţiei la ICCJ, stabilirea pentru bugetul Justiţiei a unui prag minim de 1% din PIB, alocarea urgentă de fonduri bugetare suplimentare instanţelor judecătoreşti, prin rectificare bugetară, şi colectarea taxelor de timbru în bugetul propriu al sistemului Justiţiei. Eliminarea obligaţiei de participare a judecătorilor la orice activitate legată de orice fel de scrutinuri electorale, începând cu alegerile prezidenţiale din noiembrie 2009, şi plata drepturilor salariale restante sunt, de asemenea, printre solicitările magistraţilor.