Kosovo e independent. Albanezii exultă, sârbii îşi plâng neputinţa

▲ Kosovo s-a rupt definitiv de Serbia ▲ Noul stat nu este însă recunoscut de multe ţări ale lumii, inclusiv de România ▲ Secuii din CNS vor să grăbească „refacerea autonomiei totale“ în România ▲

Pregătită cu multe luni înainte, proclamarea independenţei provinciei Kosovo de Serbia s-a produs duminică la Priştina. Actul albanezilor kosovari consfinţeşte ultima ruptură a fostei Zugoslavii, Serbia luându-şi adio de la un pământ pe care îl consideră ca un „leagăn istoric“ al lor. Thaci anunţă independenţa Separarea Kosovo de Serbia a fost confirmată oficial printr-o ceremonie solemnă în plenul Parlamentului din Priştina. În prezenţa a sute de ziarişti şi invitaţi străini, primul ministru al fostei provincii, Hashim Thaci, a proclamat crearea unui nou stat pe harta Europei. În aclamaţiile politicienilor locali, Thaci a respins opoziţia Serbiei faţă de independenţa fostei sale provincii. „Influenţa Belgradului asupra Kosovo este definitiv terminată“, a declarat el. Thaci a promis în acelaşi timp să protejeze minoritatea sârbă „în toate circumstanţele“. Premierul kosovar a considerat acest eveniment drept „un eveniment istoric“ şi a precizar că fiecare instituţie a ţării sale va fi coordonată cu partenerii săi internaţionali. Ceremonia declarării independenţei a fost marcată prin prezentarea simbolurilor statale şi a constituţiei proprii. În paralel cu evenimentele oficiale, zeci de mii de locuitori ai capitalei Priştina au ieşit pe străzile oraşului, sărbătorind cu strigăte de bucurie, claxoane şi petarde. Steagurile albaneze au fost arborate lângă cele americane, în semn de omagiu pentru contribuţia Washingtonului, la separarea de Serbia. Mânie şi resemnare la Belgrad În timp ce la Priştina era sărbătoare, în Serbia a fost o atmosferă apăsătoare. La Belgrad au fost organizate proteste, iar lideri politici sau religioşi au încercat să-i consoleze pe sârbii care consideră că pierd o parte a identităţii naţionale odată cu provincia sudică. Sute de sârbi au protestat faţă de independenţa Kosovo, sâmbătă şi duminică, în capitală, cu icoane şi steaguri naţionale. Demonstraţiile au avut loc în faţa Ambasadei Sloveniei, ţară ce deţine preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene. Protestatarii au înmânat şi o petiţie Bruxelles-ului în care se spune că Serbia democrată nu e dispusă să-i fie furat Kosovo într-o aşa-zisă Europă democrată. Pe de altă parte, Biserica Ortodoxă Sârbă le-a cerut sârbilor din Kosovo să-şi păstreze calmul. Episcopul Artemie i-a rugat pe credincioşi, în timpul unei slujbe ţinute în oraşul divizat etnic Kosovska Mitroviţa, să nu părăsească provincia după proclamarea independenţei. Bush crede într-un Balcani mai stabil În ciuda protestelor politicienilor şi oamenilor de rând din Serbia, Statele Unite şi-au declarat sprijinul imediat pentru autorităţile de la Priştina. „Este în interesul provinciei Kosovo să se alinieze Europei, iar statutul acestei provincii trebuie reglementat pentru stabilitatea regiunii Balcanilor“, a declarat preşedintele american George W. Bush duminică, în capitala Tanzaniei. Liderul de la Casa Albă s-a declarat impresionat de faptul că guvernul din Kosovo şi-a exprimat voinţa şi dorinţa de a susţine drepturile sârbilor din Kosovo. „Cred, de asemenea, că este în interesul sârbilor să se alinieze Europei, iar poporul sârb trebuie să ştie că are un prieten în Statele Unite ale Americii. SUA vor continua să lucreze împreună cu aliaţii lor cât vor putea de bine pentru a preveni orice violenţă“, a precizat preşedintele american. Rusia se opune din toate puterile Pe lângă probleme cu recunoaşterea internaţională, noul stat are de înfruntat ostilitatea politică a Rusiei. „Precedentul Kosovo va crea probleme de-a lungul graniţei Rusiei, având în vedere că un mare număr de teritorii ce aspiră la independenţă se află în spaţiul postsovietic, iar cei care decid să recunoască independenţa Kosovo îşi vor asuma responsabilitatea pentru evoluţii dramatice din Europa şi din lume“, a declarat reprezentantul permanent al Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin. Totuşi, acesta a subliniat, pentru cotidianul „Kommersant“, că Rusia nu va avea o reacţie de sfidare şi protest. „Nu vom acţiona ca partenerii noştri care creează haos în loc de ordine în lume“, a comentat diplomatul. La rândul său, preşedintele comisiei pentru politică externă din Parlamentul rus, Konstantin Kosacev, a afirmat că Rusia nu-i va permite niciodată acestuia să devină membru al ONU şi OSCE şi va convoca imediat o sesiune de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU, chiar pentru luni, 18 februarie, pentru a cere invalidarea deciziei etnicilor albanezi din Kosovo. ▲ Secuii radicali din Ardeal văd un precedent Deşi Bucureştiul nu recunoaşte independenţa Kosovo, acest eveniment provoacă bucuria radicalilor din Consiliul Naţional Secuiesc din România. (CNS). Astfel, secretarul Biroului Permanent al CNS, Andrassy Arpad, a declarat, sâmbătă, într-o conferinţă de presă, că recunoaşterea independenţei Kosovo „ar trebui să fie un precedent care să accelereze problema rezolvării autonomiei Ţinutului Secuiesc“. „Răbdarea poporului secuiesc este fără sfârşit şi e legată de a obţine drepturile, libertăţile şi de a redobândi aceste lucruri. Problema autonomiei datează de 5 secole. A existat autonomie totală a secuilor în Transilvania. A existat autonomie totală, aş putea spune, ceea ce dorim noi să refacem“, a spus Andrassy. „Problema Kosovo ar putea să ne ajute, bineînţeles, pentru că în Kosovo există o minoritate sârbă. Acolo problema trebuie rezolvată cu ocazia independenţei acestui ţinut şi, într-un fel, aveţi dreptate şi vă mulţumim că ne spuneţi că ar trebui să fie un precedent care să accelereze însăşi problema rezolvării autonomiei din Ţinutul Secuiesc“, a conchis Andrassy. Înainte de această intervenţie, vicepreşedintele CNS Iszak Balasz susţinuse că în mod cert Kosovo poate fi considerat un precedent, din perspectiva recunoaşterii europene a dreptului la autodeterminare, dar că în România, CNS doreşte obţinerea autonomiei Ţinutului Secuiesc printr-o lege organică votată de Parlament.