La Biserica „Dobroteasa“ se restaurează pictura

După ani de aşteptări, ispite de biruit şi multe drumuri pe la instituţiile de stat pentru primirea aprobărilor, Biserica „Dobroteasa“ din Protoieria III Capitală a demarat de câteva luni lucrările de restaurare a picturii. Aceasta a fost realizată la sfârşitul secolului al XIX-lea de Gheorghe Ioanid, ucenicul pictorului Gheorghe Tattarescu.

Ansamblul pictural al acestei biserici s-a deteriorat mult şi din cauzele fireşti ale trecerii vremii, dar şi din cauza dorinţei regimului comunist de a o demola, interzicând astfel orice îngrijire a sa pentru o vreme. Pe de altă parte, la cutremurul din 1977, turlele bisericii au fost grav avariate şi chiar dacă se începuse restaurarea lor, a acoperişului şi a faţadelor, lucrările au fost sistate în 1983. Mai grav decât atât, din acel negru an, biserica a fost închisă timp de 7 ani, pentru ca enoriaşii să se obişnuiască fără ea, iar demolarea ei să poată fi săvârşită fără proteste. În această perioadă apa s-a infiltrat, deteriorând mult structura şi pictura bisericii. Astăzi, părţi din ansamblul picturii murale sunt chiar absente, iar pentru aceasta s-a primit îngăduinţă şi binecuvântare să se repicteze în duhul aceleiaşi tehnici, întrucât pictura Bisericii „Dobroteasa“ este foarte valoroasă, fiind realizată de Gheorghe Ioanid, ucenicul marelui Gheorghe Tattarescu.

În anul 1990, când uşile bisericii au fost deschise credincioşilor, potrivnicii nu au întârziat să apară. Mulţi îndemnau la dărâmarea lăcaşului de cult şi înălţarea altuia nou, întrucât acesta era prea deteriorat, dar preotul Gheorghe Sima, ajutat de comunitatea de aici, a început demersurile pentru refacerea monumentului şi păstrarea moştenirii înaintaşilor.

Deşi se făcuseră doar câţiva paşi pe drumul libertăţii, autorităţile, nostalgice după mentalităţile de odinioară, au hotărât construirea a două blocuri, unul în partea frontală, celălalt pe latura sudică a Bisericii „Dobroteasa“. În scurt timp, spaţiul de lângă biserică a devenit şantier, plin de utilaje de mare tonaj, ale căror trepidaţii au afectat şi mai mult lăcaşul de cult. Comitetul parohial a intervenit pe lângă autorităţile abilitate în repetate rânduri, pentru ca lucrările să fie sistate în 1993 la unul dintre blocuri, şi abia în 1999 la cel de-al doilea. Spre bucuria credincioşilor, acele imobile au fost scoase definitiv din planul de sistematizare, astfel încât biserica nu a mai fost afectată nici de lucrările învecinate, nici n-a ajuns să fie ascunsă între cele două construcţii. Părintele paroh ne povesteşte că şi-a dorit mult ca biserica să se vadă „precum Hristos stă cu braţele deschise, Care aşteaptă să vină cineva pentru a-L îmbrăţişa“.

Din 2001, când în sfârşit s-a primit autorizaţia, s-a reuşit consolidarea structurii de rezistenţă a bisericii, refacerea acoperişului, a tencuielilor exterioare, a trotuarelor şi a iluminatului exterior. În prezent, se lucrează la restaurarea frescei, iar după aceea se doreşte construirea unui aşezământ social-filantropic şi misionar al Parohiei „Dobroteasa“.

Biserica „Dobroteasa“, situată în apropierea Pasajului Mărăşeşti, va continua să rămână un pasaj spre cele duhovniceşti pentru toţi cei care se adâncesc în tainele ei.

O bogată moştenire spirituală

Ctitorii primei biserici de zid au fost boierul Dobrotă şi soţia sa, Ancuţa. Ridicată pe locul uneia de lemn, noua biserică a preluat hramul celei vechi, „Buna Vestire“. După numele ctitorilor, acest lăcaş de cult poartă denumirea „Dobroteasa“. Între 1730 şi 1738, s-a purces la ridicarea unei noi biserici de zid, întrucât cea veche s-a slăbit mult în urma cutremurelor. Dar nici aceasta nouă nu a rezistat decât până în 1884. Actuala biserică datează din 1892 şi a fost inclusă pe lista monumentelor istorice, nu numai datorită vechimii ei, ci mai ales prezenţei elementelor specifice, precum tehnica murală a picturii în ulei a lui Gheorghe Ioanid, catapeteasma din lemn sculptată în stil neogotic şi cu icoane bizantine, sculptarea în partea de sus a stranelor din lemn a blazonului celui de-al doilea ctitor, familia Constantin şi Ancuţa Năsturel din Hereşti, grifonul şi coroana cu cruce, variantă a vechiului blazon al familiei Năsturel. Pe lângă această moştenire culturală, la biserica Parohiei „Dobroteasa“ au păstorit distinşi teologi, precum preotul Gheorghe Gheorghiu, care a întreprins o frumoasă şi rodnică activitate pastorală, culturală, misionară, socială, un model demn pentru preoţii de azi. La fel şi preotul Leonida Dumitrăchescu (cumnat al omului politic Ion Mihalache), care a fost închis în perioada 15 august 1952 - 16 august 1953 pentru „uneltire împotriva ordinii sociale“.