La Chişinău s-au aniversat 92 de ani de la Unirea Basarabiei cu România
Actul Unirii Basarabiei cu România, produs la 27 martie 1918, are o semnificaţie deosebită şi în prezent, susţin numeroşi reprezentanţi ai intelectualităţii şi clasei politice de la Chişinău, în timp ce opoziţia comunistă califică acest eveniment drept începutul unei "tragedii".
Sfatul Ţării (Legislativul din Basarabia din 1918) a votat, la 27 martie 1918, actul Unirii cu România, cu votul majorităţii membrilor săi. "Actul Unirii demonstrează că noi suntem români şi vorbim limba română. Tot neamul meu a luptat pentru cauza naţională, deoarece aceasta este vrerea Domnului şi suntem obligaţi să ducem la bun sfârşit ceea ce ne-a lăsat nouă Dumnezeu - să fim împreună, să vorbim aceeaşi limbă şi să ne bucurăm împreună în familia europeană", a declarat preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, cu ocazia manifestărilor organizate la Chişinău pentru marcarea Zilei Unirii. La rândul său, vicepremierul Ion Negrei consideră că ceea ce s-a întâmplat la 27 martie 1918 a fost semnul că populaţia din Basarabia şi-a hotărât destinul alături de celelalte părţi ale neamului românesc. "A fost un semnal de unitate naţională pentru ceilalţi români care se aflau în afara hotarelor României de atunci. 27 martie 1918 a fost ca o repetiţie pentru 1 decembrie, atunci când a fost desăvârşită unitatea naţională a poporului român", a declarat Negrei, care a subliniat că ceea ce s-a întâmplat cu 92 de ani în urmă este şi un eveniment cu conotaţie politică actuală. "Obiectivul de integrare europeană nu este altceva decât ceea ce a înfăptuit generaţia din 1918, când a aliniat Basarabia alături de neamul românesc şi celelalte popoare europene", consideră vicepremierul moldovean.
Manifestaţii stradale la Chişinău, de Ziua Unirii
Sute de tineri au participat, sâmbătă, 27 martie, la mai multe manifestaţii stradale dedicate împlinirii a 92 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Printre participanţi s-au aflat şi circa 100 de persoane care au venit din România pentru a marca acest eveniment. Un grup de câteva sute de tineri au organizat un marş pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt din centrul Chişinăului, spre clădirea unde cândva a activat Sfatul Ţării, organul legislativ care a votat Unirea. Poliţia, care în anii trecuţi încerca să stopeze orice acţiuni de acest gen, i-a însoţit de data aceasta pe participanţi. Ulterior, grupul de tineri s-a deplasat în scuarul Teatrului de Operă şi Balet, unde au organizat o "Hora Unirii".
Pentru comuniştii moldoveni, actul Unirii reprezintă o "tragedie"
O altă poziţie o au reprezentanţii Partidului Comunist de la Chişinău, aflaţi acum în opoziţie, şi care, în timpul celor opt ani cât s-au aflat la guvernare, au încercat să stopeze mişcările pro-româneşti din Republica Moldova. "La 27 martie 1918 nu a avut loc o unire, este vorba de o anexare a unui teritoriu din partea unui imperiu sărac şi fără viitor. O anexare care a durat ceva mai mult de 20 de ani şi a reprezentat pentru poporul Moldovei o tragedie nu numai din punct de vedere istoric, dar şi din punct de vedere cultural, psihic şi spiritual", a declarat secretarul executiv al Partidului Comuniştilor, Iurie Muntean.