La Iaşi sunt 11 autoturisme la un loc de parcare

Consiliul Concurenţei a făcut o analiză asupra modului în care şase municipalităţi abordează problema parcărilor, constatând că sunt peste trei autoturisme înmatriculate pe un loc amenajat pentru parcare, cea mai dificilă situaţie regăsindu-se la Iaşi, cu peste 11 autoturisme înmatriculate pe un loc amenajat pentru parcare. Cel mai bine se situează Timişoara, Braşov şi Piteşti, unde există un loc amenajat pentru parcare pentru mai puţin de două autoturisme înmatriculate.

Autorităţile administraţiei publice locale nu au o abordare unitară în ceea ce priveşte înfiinţarea şi administrarea parcărilor publice, astfel încât să crească eficienţa gestionării acestora şi să se reducă dezechilibrele dintre numărul auto­turismelor şi numărul locurilor de parcare, arată Consiliul Concurenţei (CC). Aceasta este una dintre concluziile analizei derulate de CC pe piaţa serviciilor de parcare publică cu plată la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ Braşov, Constanţa, Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca şi Cra­iova.

La nivelul municipiilor analizate, în cinci cazuri (Iaşi, Sibiu, Constanţa, Drobeta-Turnu Severin şi Târgu Jiu) sunt peste trei autoturisme înmatriculate pe un loc amenajat pentru parcare, cea mai dificilă situaţie regăsindu-se la Iaşi, cu peste 11 autoturisme înmatriculate pe un loc amenajat pentru parcare. Cel mai bine se situează municipiile Timişoara, Braşov şi Piteşti, unde există un loc amenajat pentru parcare pentru mai puţin de două autoturisme înmatriculate.

Primăriile sunt total responsabile de situaţia parcărilor deoarece autorităţile municipale sunt cele care înfiinţează, organizează, coordonează, reglementează serviciile publice de parcare, stabilirea amplasamentelor făcându-se împreună cu Poliţia Rutieră.

Astfel, administraţiile publice municipale decid dacă gestionează în mod direct serviciile publice de parcare sau deleagă gestiunea unor operatori (cu capital public, privat sau mixt) prin negociere directă sau prin licitaţie publică, încasând redevenţă de la aceş­tia.

Analiza arată că în trei dintre municipiile monitorizate, în Cluj- Napoca, Craiova şi Iaşi, autorităţile gestionează direct parcările publice. În Braşov, Piatra Neamţ şi Reşiţa, gestiunea serviciilor de administrare a parcărilor s-a atribuit prin licitaţie publică, în timp ce în Constanţa, Timişoara, Focşani şi Râmnicu Vâlcea, parcările sunt gestionate direct de operatori înfiinţaţi de autorităţile locale.

În studiul citat de Agerpres, Consiliul Concurenţei semnalează lipsa concurenţei pe piaţa serviciilor de parcare, aceasta apărând doar cu ocazia derulării procedurilor de achiziţie publică pentru desemnarea operatorilor care vor administra parcările.

Mai mult, în unele cazuri, durata contractelor de delegare a gestiunii/concesiune pentru servicii de parcare este foarte mare, cu posibilitatea de prelungire.

De exemplu, în cazul municipiului Constanţa durata contractului este de 30 de ani, la Timişoara este de 11 ani, prelungit apoi cu încă 5, iar la Reşita, de 10 ani.

În aceste condiţii, pe perioada derulării contractului, piaţa este, practic, închisă pentru concurenţă. Ca urmare, autoritatea de concurenţă recomandă autorităţilor locale să compatibilizeze contractele şi să le limiteze la o perioadă de 5 ani, încadrându-se în recomandările legale (HG nr. 955/2004) şi să evite prelungirea nejustificată a duratei contractului.

În ceea ce priveşte redevenţa plătită de operatorii care au ges­tiunea parcărilor publice cu plată, aceasta variază de la un oraş la altul, fără a exista o formulă obiectivă şi transparentă de calcul al beneficiilor unităţii administrativ-teritoriale de pe urma operării serviciului, constată Consiliul Concurenţei.

Astfel, în Constanţa, concesionarul Confort Urban SRL datorează o redevenţă anuală reprezentând 50% din profitul anual aferent activităţii de gestiune a parcărilor, dar, în cazul în care concesionarul nu va realiza profit, acesta nu va avea de plătit nici o redevenţă.

În cazul municipiului Timişoara, concesionarul Drumuri Municipale Timişoara SA datorează o redevenţă anuală reprezentând 1% din cifra de afaceri obţinută din exploatarea locurilor de parcare.