La parastasul reginei Maria de la Curtea de Argeş
Pierderea poate a celei mai ataşate persoane din familia regală de poporul român a fost grea şi prevestea începutul unei perioade zbuciumate pentru România. Ca şi în cazul funeraliilor, la parastasul de nouă zile, regele Carol al II-lea a găsit în acest eveniment un prilej de propagandă pentru regimul său. Evenimentul s-a consumat în data de 30 iulie 1938, la Mănăstirea Curtea de Argeş, acolo unde regina fusese înmormântată. Potrivit presei vremii, regele Carol al II-lea, însoţit de Marele Voievod de Alba Iulia, Mihai, a ajuns în gara din localitate cu trenul regal la ora 12.00. Suveranul era îmbrăcat în uniformă de amiral, iar fiul său, în cea a vânătorilor de munte. Suita regală a fost primită la intrarea în mănăstire de patriarhul Miron Cristea, în calitate de prim-ministru, iar pe scările bisericii voievodale, cu Sf. Evanghelie, de către episcopul Grigorie al Argeşului. Regele era aşteptat de membrii guvernului în dreapta pronaosului, acolo unde se afla mormântul şi urma să se săvârşească parastasul. Slujba a fost oficiată de episcopul locului, ajutat de preotul Nicolae M. Popescu, arhimandritul Emilian Antal şi protosinghelul Firmilian Marin. După terminarea slujbei, regele, cu suita sa, s-a înapoiat în Capitală cu acelaşi tren cu care venise. De menţionat este faptul că evenimentul a fost mediatizat în presa vremii pe scară largă, în schimb, eludându-se deliberat persoana principelui Nicolae, fratele suveranului, care fusese exclus din Casa Regală a României.