Lecţii de biologie în Parcul Văcăreşti, din toamnă

Administrat în prezent după modelul mlaştinii urbane londoneze, Parcul Natural Văcăreşti va deveni tot mai prietenos cu cei care vor dori să-l viziteze. Deşi este un ecosistem protejat, zona va găzdui, odată cu începerea anului școlar 2017-2018, numeroase activităţi de educaţie şi de informare pentru elevi şi studenţi, și nu numai, după cum susțin reprezentanții Asociaţiei Parcul Natural Văcăreşti (APNV).

Delta din inima Bucureştiului, Parcul Natural Văcărești, stârneşte uimirea şi entuziasmul celor care o vizitează. După ce anul trecut a primit statut de parc natural, planurile pentru punerea în valoare a acestei zone sunt tot mai consistente, inclusiv transformarea într-o „şcoală vie dedicată naturii, ecologiei, biologiei”, unde elevii şi studenţii pot face practică. Aici pot studia comportamentul speciilor, serviciile eco-sistemice și, desigur, pot admira peisajul. În prezent se fac pregătirile necesare astfel încât, în perioada septembrie-octombrie, elevii să poată vizita „poteca bio-diversităţii urbane” sau traseul de observaţie a păsărilor.

„Este un entuziasm extraordinar când mergem cu copiii în parc şi când Vlad Cioflec, colegul nostru herpetolog, le prinde o broscuţă sau un şarpe şi le arată, iar copiii se împrietenesc pe loc, îşi pun şarpele sub formă de brăţară la mână şi văd că e inofensiv. E o explozie de interes, de bună dispoziţie şi simţim atunci că acel copil e câştigat definitiv, cu respect, iubire şi, mai ales, curiozitate faţă de natură. Dacă reuşim să îl desprindem două ore de la tabletă sau telefon, ne-am atins scopul”, a declarat, pentru Agerpres, Dan Bărbulescu, director executiv al APNV, administratorul oficial al acestui parc, al cărui partener în acest proiect este Primăria Capitalei.

Potrivit lui Bărbulescu, în cursul anului viitor vor fi amplasate insule pentru păsări, în mijlocul lacurilor, şi căsuţe pentru coloniile de lilieci. Este deja în lucru un pavilion destinat observaţiilor ornitologice şi a fost construită o vizuină tematică dedicată vidrei, animalul pe care doresc să îl vadă foarte mulţi copii.

De asemenea, în această perioadă, APNV lucrează la înfiinţarea entității care se va ocupa efectiv de administrarea Parcului Văcăreşti, instituţie de sine stătătoare cu şapte rangeri angajaţi, cu uniforme şi legitimaţii (care vor putea da amenzi), dar şi departamente de educaţie şi informare.

Bărbulescu a menţionat că bucureştenii au în general două viziuni despre modul în care ar trebui să arate parcul. Unii dintre ei vor ca acesta să devină „un loc civilizat, fără sălbăticie”, cu „amenajări, bărcuţe, alei, terase”. Alţii îşi doresc ca parcul să fie închis, apreciind că un traseu pentru biciclete poate duce la distrugerea a „ceea ce a construit natura”.

„Sunt două atitudini greşite (...), noi nu o să facem nici una, nici alta, o să fim undeva la mijloc. Este un parc natural, are un statut de protecţie ridicat, dar acest statut de protecţie nu interzice prezenţa oamenilor”, a precizat directorul executiv al APNV.

El a subliniat importanţa unei strategii pe termen lung de bio-diversitate pentru Capitală și anticipează că, dacă în parc nu vor mai fi tăiaţi arbori, nu se va mai pescui şi nu vor mai fi deşeuri, peste 5-10 ani, zona va avea o vegetaţie mult mai abundentă.

Peste 90 de specii de păsări pot fi observate la Văcărești, în special cele de apă: bâtlani, egrete, cormorani și gâște sălbatice. În afară de acestea, mlaștinile sunt și casa unor mamifere mici precum: vulpi, nevăstuici și vidre (protejate la nivel european). Ecosistemul este divers și include reptile, amfibieni și nevertebrate precum: tritoni, salamandre, țestoase de apă, șopârle gri, șerpi de iarbă.