Legea arborilor remarcabili, încă neaplicabilă

Adoptată în urmă cu un an pentru protejarea copacilor seculari, legea arborilor remarcabili încă nu are norme de aplicare, afirmă preşedintele Reţelei pentru Natură Urbană, Florin Stoican. Potrivit actului normativ, un arbore este „remarcabil” dacă îndeplinește unul dintre criteriile: are cel puţin 160 de ani; o circumferinţă minimă (de exemplu 3 m pentru tei sau 4,5 m la gorun); are o poveste sau o legendă. Garda forestieră şi primăriile vor realiza un registru al ­arborilor remarcabili, după elaborarea normelor de aplicare. 
Potrivit site-ului arboriremarcabili.ro (care nu trebuie confundat cu baza de date oficială care trebuie elaborată de către autorităţi), în țară sunt peste 5.500 de copaci cu valoare culturală, de biodiversitate, de moştenire istorică, de educaţie, de patrimoniu genetic. „Aproape peste tot unde sunt mănăstiri găseşti şi arbori contemporani cu ctitorirea acelei mănăstiri. În Bistriţa (judeţul Vâlcea) sunt nişte castani comestibili seculari despre care se spune că sunt plantaţi în 1492, când a fost fondată mănăstirea. (…) Avem în Cajvana, Suceava, cel mai bătrân arbore din România, are peste 900 de ani. Iar în Braşov, în Mercheaşa, este un stejar apreciat la peste 700 de ani. Ei pot deveni o atracţie, pot fi centrul unor activităţi educative, culturale”, a precizat Florin Stoican.