Legile privind drepturile omului îşi au rădăcina în textele Scripturii

Pe 20 octombrie s-a desfăşurat la Iaşi a XI-a ediţie a Simpozionului internaţional „Drepturile Omului - dimensiune spirituală şi acţiune civică“, eveniment organizat de Institutul român pentru Drepturile Omului, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Episcopia Romano-Catolică de Iaşi şi Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi. Atât reprezentanţii Bisericii Ortodoxe, cât şi cei ai Bisericii Romano-Catolice au arătat că legile care promovează drepturile omului îşi au originea în textele Noului Testament şi fiecare dintre ele are impregnat caracterul creştin.

Societatea omenească a evoluat de-a lungul timpului, la fel cum au evoluat şi legile, în general, şi cele privind drepturile omului, în special. Însă, aproape toate legile îşi au rădăcina în morala creştină, iar cele privind drepturile omului îşi au originea în scrierile Noului Testament. Şi, de aceea, societăţile din ziua de astăzi care încearcă să înlăture componenta creştină din legile privind protecţia omului nu fac decât să transforme aceste legi exact în opusul lor. Adică, din nişte legi care au menirea să protejeze omul, se transformă în legi care îl expun şi care nu îi mai sunt de folos. Cam aceasta a fost ideea lansată de Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, la cea de-a XI-a ediţie a Simpozionului internaţional „Drepturile Omului - dimensiune spirituală şi acţiune civică“, care a avut în Sala Senatului a Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi. „Dacă analizăm textele Noului Testament, vedem că noţiunile de libertate, egalitate şi fraternitate au rădăcină creştină şi, de aceea, dacă eliminăm componenta creştină din acestea, cele trei concepte se transformă în contrariul lor. Şi drept dovadă sunt diferitele sisteme totalitare, care au existat de-a lungul timpului şi care au adus cele mai sângeroase abuzuri în viaţa societăţilor şi a persoanelor. Drepturile omului, aşa cum sunt ele prezentate în Declaraţia Universală, aşa cum sunt înţelese în societăţile civilizate, ajută societatea să nu se transforme într-un iad, într-un infern. Însă, dacă sunt lipsite de seva lor creştină, nu pot ajuta societatea să se transforme într-o pregustare a raiului, pe când drepturile sau îmbinarea acestor drepturi cu datoriile celor care urmează Evanghelia au posibilitatea să aducă o ambianţă de paradis încă din această lume“, a spus IPS Mitropolit Teofan. Aceeaşi idee a fost avansată şi de decanul Facultăţii de Teologie Romano-Catolică din Iaşi, pr. conf. dr. Emil Dumea: „Gândirea Bisericii Catolice despre om este discursivă pe parcursul secolelor, dar principial nu se schimbă. Îşi are rădăcina în paginile Sfintei Scripturi, oamenii Bisericii reflectând în scrierile lor ulterioare textele biblice. De aceea, îmi permit să spun că nu neapărat Revoluţia Franceză a fost cea care a promovat aceste principii ale egalităţii, libertăţii şi fraternităţii, deoarece ele existau dinainte de acest moment“. Drepturile copiilor nenăscuţi, unul dintre cel mai des încălcate drepturi De asemenea, Mitropolitul Teofan a mai vorbit participanţilor şi despre drepturile altor categorii de oameni, anume a acelor care nici nu au fost născuţi încă. „Toate legile se referă la drepturile oamenilor care s-au născut şi care trăiesc, însă, se vorbeşte foarte puţin despre o altă categorie de oameni, anume, acei care nu s-au născut. Şi spun aceasta pentru că se încalcă foarte des poate cel mai important drept al omului, dreptul la viaţă. Printr-o schimbare a mentalităţii din ultima perioadă, s-a ajuns să se încalce un drept fundamental al copiilor nenăscuţi, acela de a se naşte“, a mai spus participanţilor Înalt Preasfinţia Sa. La rândul său, şi Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a transmis, prin intermediul pr. Gheorghe Popa, prorector al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, participanţilor la simpozion un mesaj în care a vorbit despre rolul pe care îl are Biserica în apărarea demnităţii umane. „Acum, când criza financiară a devenit un fenomen îngrijorător, este necesar ca demnitatea umană să fie şi mai mult apărată de umilirea care derivă din sărăcie, şomaj, exploatare, nedreptate socială, foamete şi suferinţă. În situaţii concrete, respectul pentru demnitatea umană şi pentru drepturile omului se cere tradus în acţiuni şi programe social-filantropice concrete. În acest sens, Bisericile au ca bază a gândirii lor Evanghelia iubirii lui Hristos faţă de toţi oamenii, iubire care devine şi criteriul evaluării vieţii umane în istorie (cf. Matei 25, 31-46). Desigur, iubirea faţă de aproapele este o datorie morală, care, în plan juridic, devine regulă sau obligativitate, întrucât omul trebuie să fie deopotrivă fiinţă liberă şi responsabilă. Iar spiritualitatea autentică este tocmai legătura profundă dintre libertate, iubire şi responsabilitate în relaţie cu Dumnezeu şi cu oamenii“, a transmis Patriarhul României. Front comun pentru respectarea drepturilor omului Prezent la întâlnirea de la Iaşi, Nunţiul Apostolic pentru România şi Moldova, Excelenţa Sa, Monseniorul Jose Francisco-Javier Sebastian Lozano, a vorbit participanţilor la simpozion despre libertatea şi egalitatea oamenilor. „Mântuirea care vine de la Dumnezeu, vine pentru toată lumea. Atât Biserica Ortodoxă, cât şi cea Catolică au luptat şi luptă pentru promovarea valorilor şi a drepturilor omului şi vor face acest lucru şi în continuare. Drepturile omului erau reprimate înainte de 1989 şi ştim cu toţii cum era înainte de acest an. Dar românii au rezistat şi au păstrat vii tradiţiile şi valorile până în prezent. Şi, de aceea, tinerile generaţii trebuie să fie mândre de generaţiile anterioare, de părinţii şi de bunicii lor, pentru că au avut puterea să sufere şi să păstreze tradiţiile, chiar dacă au fost supuşi la diferite opresiuni. Au trecut prin atâtea chinuri, dar au rezistat. Şi îndemn pe toţi să citească o carte pe care am citit-o şi eu când am ajuns în România, anume «Jurnalul fericirii» a marelui Nicolae Steinhardt. Aici puteţi vedea exact prin ce au fost nevoiţi să treacă oamenii înainte de 1989“, a spus mons. Francisco-Javier Lozano. Acelaşi aspect a fost prevăzut şi în „Declaraţia“ participanţilor la acest proiect. Organizatorii evenimentului au făcut un apel la cele trei puteri din Statul Român, pentru conlucrare în implementarea sistematică a dispoziţiilor din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, în respectarea principiilor Libertăţii, Egalităţii, Justiţiei şi Solidarităţii. „Facem apel la instituţiile care reprezintă cele trei puteri în Statul Român pentru conlucrare, facem apel la societatea civilă pentru a susţine şi a impulsiona acest demers obligatoriu şi atragem atenţia asupra necesităţii eradicării încălcărilor demnităţii umane în administrarea justiţiei şi a instaurării unui climat de respect al demnităţii atât în faza de anchetă, de urmărire penală, în actul de justiţie propriu-zis, cât şi în sistemul de executare a pedepselor. Atragem atenţia asupra dimensiunii spirituale a drepturilor omului şi a importanţei educaţiei pentru valori în ansamblul educaţiei pentru drepturile omului“, se arată în declaraţia participanţilor la simpozion. Libertatea religioasă, garantată de Constituţie O altă temă a dezbaterilor de la Iaşi a fost cea cu privire la libertăţile religioase. În raportul prezentat cu privire la drepturile cultelor şi confesiunile din România, pr. prof dr. Gheorghe Popa, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi, a arătat participanţilor la simpozion că libertatea religioasă din România este garantată de legea fundamentală a Statului Român, Constituţia. „În România, libertatea religioasă este garantată de Constituţia României, de aceea şi este ţara cu multe culte recunoscute la nivel naţional. În Italia sunt şapte culte recunoscute, iar în România sunt 17. Sigur, asta nu înseamnă că trebuie să ne lăudăm, dar este un exemplu pentru libertatea religioasă care există la noi. Şi fiecare cult îşi face un statut în baza căruia funcţionează, fără să se amestece cineva“, a spus pr. Gheorghe Popa. Aceeaşi idee a fost lansată şi de judecătorul Ana Lăbuş, membru în Consiliul superior al Magistraturii: „Libertăţile religioase sunt prevăzute în Constituţia României şi au beneficiat tot timpul de libertate de exprimate. De asemenea, cultele sunt libere să îşi stabilească singure statutele de organizare. În plus, statul asigură învăţământul religios de stat, în funcţie de cerinţele fiecărei confesiuni. Legea cultelor din 1948 nu mai făcea faţă cerinţelor actuale, aşa că s-a elaborat un text de proiect de lege la care au fost făcute şi diferite amendamente ulterior, legea datând din 2006“. Simpozionul „Drepturile omului - dimensiune spirituală şi acţiune civică“ s-a desfăşurat la Iaşi pe 20 octombrie, aflându-se la cea de-a XI-a ediţie. Organizatorii evenimentului au fost Institutul Român pentru Drepturile Omului, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Episcopia Romano-Catolică de Iaşi şi Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi.