Liderii UE negociază din greu viitorul Europei

▲ Tratatul de bază al Uniunii Europene naşte dispute aprinse la summit-ul de la Bruxelles ▲ Polonia încă mai acuză Germania de atrocităţile din al doilea Război Mondial ▲ Marea Britanie nu vrea să renunţe la tradiţionala sa suveranitate în politica externă ▲

Şefii de stat şi de guverne din Uniunea Europeană încearcă din răsputeri să treacă peste neînţelegerile privind semnarea unui nou Tratat european. dacă abandonarea termenului de „Constituţie“ este acceptat acum de toate părţile, există însă probleme majore legate de alte chestiuni fundamentale. Summit tensionat la Bruxelles A doua zi a summit-ului european de la Bruxelles a debutat sub cele mai tensionate auspicii. Negocierile dintre liderii europeni, care vizau compromisul asupra noului proiect de Tratat Constituţional, s-au prelungit până târziu noaptea trecută, iar declaraţiile de după consultări nu promit un consens. Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy, principalii promotori ai noului Tratat Constituţional, au discutat separat cu preşedintele polonez Lech Kaczynski, în încercarea de a-l convinge să renunţe la obiecţiile la sistemul de vot din UE. Sarkozy i-a făcut preşedintelui polonez chiar o propunere de compromis, pe baza unui acord al Uniunii care datează din 1994. Cu toate acestea, Kaczynski a caracterizat negocierile ca fiind „foarte dificile“ şi şi-a exprimat pesimismul cu privire la ce s-ar putea întâmpla la finalul summit-ului. El a dat asigurări că va continua discuţiile până la capăt. Chiar şi premierul ceh, care a sprijinit până de curând poziţia Varşoviei, a afirmat că fraţii Kaczynski „au îngheţat şansele imediate de compromis“. Polonezii dau bătăi de cap tuturor Preşedintele şi premierul Poloniei par a fi sperietoarea întregului summit. O serie de lideri europeni au recomandat fraţilor Kaczynski să evite menţionarea celui de-al doilea război mondial în cadrul summit-ului de la Bruxelles privind noul Tratat european. „Ideea de a-şi fundamenta decizia de astăzi privind drepturile de vot (...) pe cel de-al doilea război mondial este absurdă“, a declarat premierul danez, Anders Fogh Rasmussen, ca răspuns la remarcile lui Jaroslaw Kaczynski, potrivit căruia Polonia merită o pondere mai mare în luare de decizii în cadrul UE, deoarece populaţia sa a fost decimată de Germania nazistă, în timpul celui de-al doilea război mondial. „Cerem doar un singur lucru, să obţinem ceea ce ne-a fost luat“, a declarat Kaczynski săptămâna trecută, într-un interviu la radio. Adversitatea Varşoviei faţă de vecinii germani a fost exacerbată o dată cu venirea la putere a celor doi fraţi gemeni, ei făcând numeroase remarci acide la adresa rolului de lider al Berlinului în cadrul UE. Totuşi, extravaganţele lor au început să irite celelalte ţări ale Uniunii, care sunt ţinute în loc de pretenţii care au prea puţin de a face cu spiritul european. Britanicii ţin cu dinţii de suveranitate Pe lângă necazurile cu Polonia, Angela Merkel mai trebuie să rezolve şi problemele Marii Britanii. Londra nu vrea să renunţe, printre altele, la dreptul de veto în privinţa cooperării judiciare şi poliţieneşti sau la suveranitatea în politica externă. Cu toate acestea, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a încercat să se arate optimist în legătură cu rezultatul discuţiilor. „Ajungerea la o înţelegere e posibilă. Va fi cu siguranţă dificil, iar negocierile vor fi foarte dure. Sunt în discuţie chestiuni foarte serioase, dar cred că se poate ajunge la un acord. Cred că vom avea un rezultat care să dea un nou avânt capacităţii Uniunii Europene de a acţiona“, a spus Jose Manuel Barroso.