Limba română a fost declarată limbă de stat în Republica Moldova

Un articol de: Oana Nistor - 06 Decembrie 2013

Joi, 5 decembrie, Curtea Constituţională a Republicii Moldova a pronunţat hotărârea privind statutul limbii de stat în Constituţia ţării. Astfel, limba română a fost declarată limbă de stat, după ce, timp de 19 ani, aceasta a fost „limba moldovenească“.

Această decizie istorică, după cum a fost numită de politicieni, istorici, intelectuali şi oameni de cultură de pe ambele maluri ale Prutului, a venit din iniţiativa unui grup de deputaţi din Parlamentul Republicii Moldova, care a cerut Curţii Constituţionale (CC) să confere Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, în care limba oficială a statului era declarată limba română, statutul de normă constituţională. Argumentul principal al acestui grup de iniţiativă a constituit faptul că Declaraţia de Independenţă, fiind parte integrantă a preambulului Constituţiei, are valoare de text constituţional şi face corp comun cu Constituţia. După analizarea dosarului depus şi a argumentelor aduse de grupul de deputaţi, Curtea a hotărât ridicarea statutului Declaraţiei de Independenţă la nivel constituţional, fapt care va duce la reformularea articolului nr. 13 din Constituţie, care până acum stipula că limba de stat este „limba moldovenească, în baza grafiei latine“.

Conform preşedintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti, problema denumirii oficiale a limbii de stat a generat o profundă scindare în cadrul populaţiei ţării. Aceasta îşi are originile în anul 1994, când a fost adoptată Constituţia noului stat independent şi care prevedea că limba de stat este „limba moldovenească, funcţionând în baza grafiei latine“.

Unii analişti politici susţin că decizia Curţii Constituţionale va crea disensiuni în societate, însă acestea nu vor avea efecte majore, informează agenţia de ştiri Info-Prim Neo.

„Până la urmă a triumfat adevărul“

Corecţia anomaliei ce dăinuia de aproape 20 de ani a fost întâmpinată cu entuziasm de oamenii de cultură şi istoricii basarabeni, aceştia apreciind că, până la urmă, „a triumfat adevărul“. „Până la urmă a triumfat adevărul. Era incontestabil, nimeni n-a avut dubii. Pentru foarte multă lume, lucrurile au fost clare. Cei care au fost spălaţi pe creier de propaganda regimului sovietic de ocupaţie au rătăcit, au bâiguit prin întuneric“, a declarat istoricul Ion  Varta pentru Unimedia.md.

Cu toate acestea, decizia CC reprezintă mai curând o „victorie simbolică“, în contextul în care art. 13 din Constituţie poate fi modificat doar cu 3/5 din voturile deputaţilor, acest lucru părând aproape imposibil în actuala legislatură: „O decizie adoptată de Parlamentul actual este practic imposibilă, întrucât actuala guvernare nu întruneşte o majoritate constituţională. Sunt necesare voturi din partea comuniştilor, care nu vor admite şi nu vor vota. Probabil o aducere în concordanţă a prevederilor Constituţiei cu cele din Declaraţia de Independenţă se va face mai târziu, în cadrul unei viitoare legislaturi“, a conchis istoricul.

Reacţii negative din partea democraţilor şi a comuniştilor

În timp ce autorităţile române au salutat decizia Curţii Constituţionale din Republica Moldova, mulţi oameni politici de la Chişinău au afirmat ieri, 6 decembrie, că vorbesc „moldoveneşte“, propunând, totodată, ca decizia privind denumirea limbii, română ori moldovenească, să revină poporului, care se poate pronunţa în cadrul unui referendum. O reacţie negativă în acest sens au avut şi comuniştii, care, după cum scrie media din Basarabia, au părăsit sala de şedinţă, motivând că „deputaţii au refuzat să apere statalitatea ţării“. Mai mult, aceştia doresc elaborarea unui proiect de hotărâre pentru crearea unui grup de lucru format din deputaţi din toate facţiunile parlamentare, care să examineze decizia Curţii Constituţionale din data de 5 decembrie cu privire la limba de stat. Aşa cum era de aşteptat, o reacţie negativă a venit şi din direcţia Moscovei, decizia CC fiind privită ca „un pas spre despărţirea de Transnistria“, potrivit şefului Comitetului Dumei de Stat pentru afaceri externe, Aleksei Puşkov, tot ca o ameninţare pentru integritatea Republicii Moldova fiind privită decizia CC şi de către vicepremierul Federaţiei Ruse, Dmitri Rogozin.

Dicţionar moldovenesc - român, apărut în două ediţii

În anul 2003, o apariţie editorială scandaliza mediul academic din stânga Prutului, „Dicţionarul moldovenesc - român“ semnat de Vasile Stati fiind caracterizat la vremea respectivă drept „un instrument, o armă potrivită în mâinile conducerii Republicii Moldova de rusificare a românilor“. Dicţionarul a apărut într-un tiraj de 5.000 de exemplare şi conţinea 19.000 de cuvinte şi forme lingvistice, dispuse în 340 de pagini, cartea fiind destinată, după cum susţinea autorul, un promotor al conceptului de moldovenism, „profesorilor, elevilor, studenţilor, politicienilor, inclusiv prim-miniştrilor, fiind o sursă cuprinzătoare de informaţii pentru toţi purtătorii limbii moldoveneşti şi pentru purtătorii limbii româneşti“.
Culmea anomaliei a reprezentat-o apariţia, în 2011, a unei noi ediţii a dicţionarului, de această dată tipărirea fiind realizată la Tipografia Academiei de Ştiinţe din Moldova, fapt ce a produs rumoare în rândul oamenilor de cultură şi universitarilor. Denumit „scandalos“, dicţionarul lui Stati, a doua ediţie, pune în circuit peste o mie de moldovenisme, colectate din actele slavoneşti ale Cancelariei Statului Moldovenesc din anii 1392-1503, după cum relevă publicaţia Timpul.md.

Actualitate socială