„Limba română este patria mea”

Un protocol de colaborare al cărui obiectiv este păstrarea identităţii naţionale în rândul românilor aflaţi în străinătate a fost semnat de ministrul educaţiei şi cercetării știinţifice, domnul Sorin Cîmpeanu, şi ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, domnul Angel Tîlvăr. Proiectul „Limba română este patria mea”, inclus în acest protocol, va facilita organizarea de acţiuni şi activităţi educaţionale în ţara de adopţie a românilor.

Protocolul semnat între Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice şi Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe oferă instituţiilor semnatare cadrul organizatoric necesar pentru colectarea şi transmiterea de materiale educaţionale şi culturale necesare asigurării educaţiei în spiritul cunoaşterii valorilor naţionale şi pentru afirmarea spiritului identitar românesc în rândul copiilor românilor de pretutindeni. „Şcolile vor veni cu propuneri acolo unde se simte nevoia unor asemenea materiale”, a declarat domnul Sorin Cîmpeanu, adăugând că proiectul destinat diaspora este „o prioritate” pentru ministerul pe care îl conduce, „în contextul internaţionalizării” la nivel mondial. De cealaltă parte, ministrul delegat Angel Tîlvăr a arătat că materialele colectate în cadrul acestui proiect vor contribui la însuşirea de cunoştinţe legate de istoria, limba şi civilizaţia românească. „Este un document important care ne va permite să acţionăm şi mai eficient decât o făceam pentru a-i sprijini pe românii din diaspora în efortul lor de a-şi păstra identitatea”, a subliniat Tîlvăr după semnarea protocolului. „Aceşti oameni nu încetează nici să fie români, nici să se simtă români. Pentru ei trebuie să găsim instrumente care să-i susţină în păstrarea identităţii”, a spus ministrul Tîlvăr despre comunităţile de români din străinătate. Iar un astfel de efort este extrem de important în contextul în care se constată tot mai mult în ultima vreme că, la întoarcerea în ţară (din motive economice ori de altă natură), copiii românilor plecaţi în străinătate la muncă întâmpină dificultăţi de adaptare, inclusiv din cauza necunoaşterii suficiente a limbii române. Potrivit datelor oficiale, în anul şcolar trecut aproximativ 7.000 de elevi s-au întors în ţară şi au cerut echivalarea studiilor. Există voci, printre români, care susţin că vina principală pentru acest lucru o poartă chiar părinţii pentru că nu mai vorbesc limba română cu propriii copii. „Am trăit aici, în Italia, şi eram foarte indignată că până şi la biserică, unde preotul ţinea slujba în limba română, auzeam părinţi care vorbeau cu copiii lor în italiană”, a scris Marinela Iuhas pe site-ul identitatea.ro, referindu-se la copiii românilor care se întorc în ţară şi se integrează greu în sistemul de învăţământ românesc. 

Se vorbeşte limba română şi în şcolile din străinătate

Şi totuşi există şi români care îşi doresc cu toată fiinţa ca ai lor copii, deşi născuţi pe meleaguri străine, să nu uite că există o limbă „dulce, armonioasă” pentru care străbunii şi-au dat în trecut viaţa. Doina dorurilor noastre se face auzită, de exemplu, în Salonic, unde clopoţelul a sunat din nou în data de 3 octombrie pentru copiii Şcolii de Limba Română. 

Şi în Italia, copiii românilor urmează cursuri de limba română în şcoli, tot cu sprijinul autorităţilor române. În localitatea Ladispoli, situată la 50 de kilometri de capitala Roma, două şcoli gimnaziale au în programă o oră pe săptămână cursul de „limbă, cultură şi civilizaţie română”, în contextul în care în localitate trăiesc foarte mulţi imi­granţi români. Proiectul are rolul „facilitării integrării şi comunicării între comunităţile română şi italiană”, după cum a subliniat directorul Școlii „Corrado Melone” din Ladispoli, profesorul Riccardo Agresti.