Lipsa de fier în organism, mai accentuată în timpul sarcinii

Femeile gravide au nevoie de un aport de fier de aproape 10 ori mai mare, pentru a susține atât necesarul propriului organism, cât și dezvoltarea fătului, motiv pentru care multe dintre viitoarele mămici se confruntă cu un deficit de fier în organism, mai ales în ultimele trei luni de sarcină, cu riscuri de sănătate și complicații atât pentru ele, cât și pentru bebeluși.

Capacitatea organismului de a face față acestei nevoi crescute de fier depinde însă de rezervele de fier pe care le are la începutul perioadei de sarcină, dar și de adaptările fiziologice care îi pot permite să-și îmbunătățească absorbția de fier pe măsură ce sarcina avansează. Din păcate, în cazul celor mai multe dintre femeile gravide nu există o evaluare a nivelului de fier în organism la începutul perioadei de sarcină și nici adaptările fiziologice care au loc în organism nu sunt întotdeauna suficiente pentru a acoperi necesarul de fier crescut, mai ales în cele aproape 50% din cazuri în care viitoarele mămici aveau o resursă diminuată de fier chiar dinainte de sarcină. 

Se confruntă cu această problemă nu doar femeile gravide din țările mai puțin dezvoltate, ci, în proporție de 33-42%, și cele din țările în care resursele alimentare nu reprezintă o problemă, indică un studiu publicat zilele trecute în revista de specialitate a Societății Americane pentru Nutriție, `The American Journal of Clinical Nutrition”, care constată o frecvență ridicată a carenței de fier chiar și în cazul persoanelor considerate în general sănătoase. 

Deși nici una dintre participantele la studiu nu avea carențe de fier în primul trimestru de sarcină, mai mult de 80% dintre ele aveau această problemă în ultimul trimestru. Stadiile mai avansate ale deficitului de fier duc la apariția anemiei, adică la scăderea sub limitele considerate normale a numărului de globule roșii din sânge, cele care asigură oxigenarea organelor vitale. 

Anemia în timpul sarcinii este asociată cu un risc crescut de probleme atât pentru mamă (de la depresie postnatală la hemoragii postnatale), cât și pentru bebeluș, care se poate naște înainte de termen, cu greutate sub normal, subdezvoltat în raport cu stadiul sarcinii. Mai mult, când mama are un deficit de fier, chiar dacă nu s-a declanșat anemia, poate fi afectat aportul de fier de care fătul are nevoie în perioada intrauterină, ceea ce riscă să-i compromită pe termen lung dezvoltarea neurologică.

În practica clinică, de cele mai multe ori, evaluarea nivelului de fier din sânge se face utilizând doar analiza prin care se măsoară nivelul hemoglobinei, o proteină prezentă în globulele roșii, cu rol în circulația oxigenului în organism. Cu toate acestea, o altă proteină implicată în acest proces, feritina, este considerată cel mai bun indicator al carenței de fier chiar din stadiile de început, dar în cazul feritinei pentru perioada de sarcină există mai multe valori de referință.

Pornind de la aceste constatări, autorii studiului, de la Departamentul de Medicină al Universității Georgetown din Washington, susțin beneficiile și necesitatea screeningului privind nivelul de fier din sânge la femeile gravide, atât prin analiza hemoglobinei, cât și a feritinei, pentru a depista din timp eventualele carențe de fier și a preveni astfel evoluții mai grave în ceea ce privește sănătatea mamei și a bebelușului. (I.N.)