Lista neagră a practicilor incorecte din comerţ

▲ Începând din decembrie 2007, legislaţia europeană interzice practicile comerciale neloiale ▲ Directiva introduce o aşa-numită „listă neagră“ a practicilor incorecte interzise, pentru o mai bună informare a consumatorului ▲ Printre acestea se numără aşa-zisele oferte limitate, lichidarea stocurilor pe motiv că se desfiinţează magazinul, schemele piramidale, organizarea de concursuri pentru care premiile nu mai ajung la câştigător sau SMS-uri de genul „Felicitări! Aţi câştigat un premiu!“ ▲

Anumite practici comerciale din Europa sunt interzise, având un caracter permanent, acestea fiind considerate incorecte în toate împrejurările. În cadrul directivei europene a fost redactată o listă neagră care cuprinde 31 de practici incorecte. Lista este valabilă în toate cele 27 de state membre şi poate fi consultată şi pe site-ul http://www.isitfair.eu/blacklist_ro.html. Consumatorul poate reclama încălcarea legislaţiei instituţiilor naţionale abilitate să protejeze drepturile consumatorului, respectiv Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului, prin oficiile judeţene. - Publicitatea neîntemeiată: A face afirmaţia neîntemeiată privind deţinerea de mărci de încredere şi coduri: Comerciantul pretinde că a semnat un cod de conduită pe care, de fapt, nu l-a semnat. Afişează o marcă de încredere, o marcă de calitate sau un echivalent fără autorizaţia necesară în acest sens. Afirmă, fără un temei real, că un cod de conduită este autorizat de un organism public sau de alt tip. Afirmă că un comerciant sau un produs a fost agreat, aprobat sau autorizat de un organism public sau privat fără un temei real sau fără a îndeplini condiţiile necesare pentru agrearea, aprobarea sau autorizarea obţinută. - Publicitatea-capcană: Invitaţia de a cumpăra produse la un preţ declarat fără a se menţiona că există motive rezonabile pentru care comerciantul poate considera că nu va putea furniza, el însuşi sau prin intermediul unui alt comerciant, produsele respective sau produse echivalente la preţul declarat pentru o anumită perioadă şi în cantităţi rezonabile ţinând seama de produsul respectiv, de amploarea publicităţii şi de preţul declarat. - Comercianţi care invită la cumpărarea unui produs cu intenţia de a promova ulterior un alt produs - Utilizarea falsă a „ofertelor limitate“: „ofertă specială, valabilă doar azi!“: Declaraţia falsă că un produs nu va fi disponibil decât pentru un interval de timp foarte scurt sau în condiţii speciale doar pentru un interval de timp foarte scurt, pentru a determina decizia imediată a consumatorilor şi pentru a-i priva de timpul de gândire necesar şi de posibilitatea de a face o alegere în cunoştinţă de cauză. - Servicii post-vânzare într-o altă limbă: de exemplu, marketing în engleză, servicii post-vânzare în suedeză - Publicitate pentru produsele care nu pot fi comercializate legal: Declararea sau sugerarea, sub orice formă, fără un temei real, că vânzarea unui anumit produs este legală. - Prezentarea drepturilor care sunt garantate de legislaţia comunitară consumatorilor de pretutindeni, ca o caracteristică nouă sau distinctivă a ofertei comerciantului: Prezentarea drepturilor de care consumatorii beneficiază prin lege ca o caracteristică distinctivă a ofertei comerciantului. - Articole publicitare: „mesaje amestecate/subiective“: Folosirea conţinutului editorial din mass-media pentru a promova un produs, în cazul în care comerciantul a plătit pentru această promovare, fără a specifica acest lucru prin conţinut ori prin imagini sau sunete pe care consumatorul le poate identifica uşor (articol publicitar). - Marketingul care utilizează frica consumatorilor faţă de riscurile privind siguranţa: Utilizarea nejustificată a fricii faţă de riscurile privind siguranţa: „a face afirmaţii de facto inexacte cu privire la natura şi amploarea riscurilor la care se expune consumatorul referitor la siguranţa personală sau a familiei sale în cazul în care nu achiziţionează produsul în cauză“. - Folosirea momelilor pentru a înşela consumatorul: A promova deliberat un produs similar cu produsul unui alt producător, astfel încât consumatorul să creadă că produsul promovat provine de la acelaşi producător. - Schemele piramidale: Crearea, exploatarea sau promovarea unui sistem de câştig piramidal, în cadrul căruia un consumator plăteşte o cotizaţie în schimbul posibilităţii de a primi o parte din sumele provenite în special din cotizaţiile pe care le vor plăti noii membri şi nu din vânzarea sau consumul produselor. - Creşterea şanselor de câştig: cum să câştigi la jocurile de noroc: Afirmaţia că un produs poate mări şansele de câştig la jocurile de noroc. - Publicitate înşelătoare: „Sfârşitul contractului de închiriere! Lichidare de stocuri!“: Comerciantul afirmă că este pe cale să îşi înceteze activitatea sau să îşi mute sediul fără a intenţiona de fapt acest lucru. - Afirmaţii neîntemeiate privind capacitatea curativă: „Trickium 24 vă ajută să slăbiţi“: Afirmaţia neîntemeiată că un produs tratează boli, disfuncţii sau malformaţii. - Informaţii false privind piaţa: Diseminarea de informaţii de facto inexacte privind condiţiile pieţei sau posibilitatea de a găsi un produs, incitând astfel consumatorul să achiziţioneze produsul respectiv în condiţii mai puţin favorabile decât condiţiile normale ale pieţei. - SMS-urile „câştigătoare“: Premii: „Felicitări! Aţi câştigat un premiu!“. Pretinderea, în cadrul unei practici comerciale, că se organizează un concurs sau că există posibilitatea câştigării unui premiu fără a acorda premiile specificate sau echivalentul acestora. - Crearea falsei impresii de oferte gratuite: „ochelari de soare gratuiţi“ sau „tonuri de apel gratuite pentru telefonul tău mobil“: Descrierea unui produs ca fiind „gratuit“, „bonus“, „taxe“ sau, în termeni similari, în cazul în care consumatorul trebuie să plătească o sumă în plus faţă de costurile inevitabile pe care le implică răspunsul său la practica comercială şi ridicarea sau livrarea articolului. - Formulare înşelătoare de comandă: Includerea în materialul promoţional a unei facturi sau a unui document similar de plată, astfel încât consumatorul să aibă impresia greşită că a comandat deja produsul comercializat. - Comerciant profesionist deghizat în consumator: Emiterea de afirmaţii false sau crearea impresiei că un comerciant nu acţionează în scopuri care se încadrează în activitatea sa comercială, industrială, artizanală sau liberală sau prezentarea comerciantului ca fiind consumator. - Servicii post-vânzare: „garanţii valabile în toată Europa“: Crearea impresiei false că serviciul post-vânzare furnizat pentru un produs este disponibil într-un stat membru altul decât cel în care este cumpărat produsul. - Presiunea la vânzare: „Da, puteţi pleca imediat ce contractul este încheiat“: Crearea impresiei că consumatorul nu poate părăsi sediul fără a încheia un contract. - Vânzarea agresivă la domiciliu: „Da, voi pleca imediat ce contractul este încheiat“: Efectuarea de vizite personale la domiciliul consumatorului, ignorând solicitarea acestuia de a pleca sau de a nu reveni, cu excepţia cazului în care legislaţia internă permite acest lucru şi în măsura în care o permite, în vederea îndeplinirii unei obligaţii contractuale. - Vânzarea repetată şi nedorită: „la al treilea apel, s-ar putea ajunge la un contract…“: Efectuarea de solicitări repetate şi nedorite prin telefon, fax sau e-mail sau alt mijloc de comunicare la distanţă, cu excepţia cazului în care legislaţia internă permite acest lucru, în vederea îndeplinirii unei obligaţii contractuale. - Solicitarea plăţii daunelor: nimeni nu răspunde la telefon: Obligarea unui consumator care intenţionează să solicite plata daunelor pe baza unei poliţe de asigurare să prezinte documente care nu pot fi considerate, în mod rezonabil, relevante pentru valabilitatea cererii de plată a daunelor sau ignorarea sistematică a corespondenţei, pentru a-l descuraja pe consumatorul care doreşte să îşi exercite drepturile contractuale. - Îndemnuri directe adresate copiilor: „Du-te şi cumpără cartea!“: Includerea în reclamă a îndemnului direct adresat copiilor de a cumpăra produsele promovate sau de a convinge părinţii sau alţi adulţi să le cumpere produsele promovate. - Vânzarea din inerţie: Comerciantul solicită plata pe loc sau plata ulterioară pentru produsele pe care le furnizează, dar pe care consumatorul nu le-a solicitat sau solicită rambursarea sau păstrarea lor. - Presiunea emoţională: Afirmarea explicit că, în cazul în care consumatorul nu cumpără produsul sau serviciul respectiv, comerciantul îşi poate pierde locul de muncă sau mijloacele de subzistenţă. - Falsa câştigare de premii: Crearea falsei impresii că persoanele au câştigat sau vor câştiga ori că vor câştiga, dacă întreprind o anumită acţiune, un premiu sau un alt avantaj similar, în condiţiile în care fie nu există nici un premiu ori avantaj similar, fie acţiunea pe care ar trebui să o întreprindă pentru a câştiga premiul sau alt avantaj similar este condiţionată de plata unei sume de bani sau de suportarea unui cost.