Lista Patrimoniului Mondial împlinește 50 de ani
Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură - UNESCO este o organizaţie educaţională şi culturală sub egida ONU fondată în 1946 de 37 de state. UNESCO a creat ideea de patrimoniu mondial pentru protejarea obiectivelor cu valoare universală.
În prezent, organizația are 194 de membri şi 10 membri asociaţi. Sediul central se află la Paris. Are peste 2.000 de angajaţi din circa 170 de ţări. Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural, adoptată în 1972, a condus la crearea Listei Patrimoniului Mondial, care include 1.154 de obiective din 167 de ţări. Dintre acestea, în România se află Delta Dunării, bisericile pictate din nordul Moldovei, Mănăstirea Horezu, satele cu biserici fortificate din Transilvania, cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, centrul istoric al Sighişoarei, bisericile din lemn din Maramureş, pădurile antice şi primitive de fagi din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei, peisajul minier Roşia Montană (aflat pe Lista Patrimoniului Mondial în pericol).
Țările cu cele mai multe situri în listă sunt Italia (58), China (56) și Germania (51). În 2003 a fost creată o platformă pentru protejarea patrimoniului cultural imaterial. Pe această listă, România are şapte elemente: ritualul căluşului, doina, ceramica de Horezu, colindatul de ceată bărbătească, dansul Feciorescul de Ticuş, meşteşugul covoarelor tradiţionale de perete şi practicile asociate zilei de 1 martie - mărţişorul. România a devenit membră a UNESCO la 27 iulie 1956.