Litigiul patrimonial dintre ortodocşi şi greco-catolici - Contestarea proiectului, fără rezolvarea diferendului

Atât rapoartele transmise de eparhiile din Transilvania în vederea întocmirii Raportului general de activitate pentru anul 2008, cât şi numeroase adrese primite la Patriarhia Română din partea unor unităţi de cult subordonate din aceeaşi zonă a ţării semnalează o situaţie îngrijorătoare privind recuperarea în instanţă de către Biserica Română Unită cu Roma (greco-catolică) a lăcaşurilor de cult, a caselor parohiale şi a cimitirelor aparţinând ortodocşilor.

În prezent, în zonele în care au existat comunităţi greco-catolice, respectivul cult a declanşat 106 litigii aflate în diferite faze procesuale (spre exemplu, numai în judeţul Bihor au fost introduse, începând cu anul 2005, 26 de acţiuni împotriva unor unităţi de cult ortodoxe). Majoritatea zdrobitoare a acestora sunt acţiuni introduse după intrarea în vigoare a Ordonanţei de Guvern nr. 64/2004 pentru completarea art. 3 din Decretul-lege nr. 126/ 1990 privind unele măsuri referitoare la Biserica Română Unită cu Roma (greco-catolică), aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2005. Acest act normativ prevede - în mod explicit - posibilitatea revendicării în instanţă a fostelor proprietăţi greco-catolice, deşi majoritatea covârşitoarea a credincioşilor greco-catolici au devenit şi au rămas, între timp, ortodocşi. La cele 106 litigii aflate în curs de judecată, despre care semnalele sunt deosebit de îngrijorătoare, se adaugă 29 de hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile în defavoarea Bisericii Ortodoxe Române, multe dintre acestea fiind pronunţate după anul 2004. În foarte puţine cazuri a fost dat câştig de cauză unităţilor de cult ortodoxe. Întrucât întreaga populaţie ortodoxă din România a perceput ca o mare nedreptate această situaţie, au fost promovate, de-a lungul timpului, mai multe iniţiative legislative care vizau împărţirea fostului patrimoniu greco-catolic în funcţie de numărul credincioşilor ortodocşi şi greco-catolici. Ultima dintre acestea a fost proiectul de lege nr. 368/2007 (aflat în dezbatere la Camera Deputaţilor), cel mai elaborat, care prevedea inclusiv despăgubirea unităţilor de cult greco-catolice de către Statul Român. Acest proiect a fost atacat de către Biserica Română Unită cu Roma (greco-catolică), întrucât aprecia că îi este defavorabil, dar contestarea lui nu constituie o soluţie de rezolvare a litigiului patrimonial dintre ortodocşii şi greco-catolicii din România, care sunt moştenitorii unui patrimoniu comun de peste trei secole. Până în anul 1700, patrimoniul în dispută a fost în întregime ortodox. În calitatea lor de culte recunoscute legal în România, Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Română Unită cu Roma (greco-catolică) trebuie să aibă sprijinul Statului în rezolvarea acestei probleme. (Biroul de Presă al Patriarhiei Române)